Ministrul american de finanţe John Snow(dreapta)

Miniştrii de finanţe şi-au declarat optimismul în privinţa economiei mondiale, caracterizată drept solidă, având cel mai ridicat nivel de creştere din ultimii 15 ani, de circa 4.25% în 2003 - 2004.

Una din ameninţările la adresa continuării acestei tendinţe este tocmai preţul prea ridicat al petrolului.

Tocmai de aceea participanţii la întrunirea de la New York şi-au afirmat în mod clar dorinţa ca marii exportatori de petrol să renunţe la cotele de producţie şi să arunce pe piaţă un plus de petrol, care să ducă astfel la micşorarea preţului, care a atins cote aproape record, de peste 40 de dolari barilul.

În Statele Unite preţul petrolului a devenit din nou o miză electorală

Ministrul american al energiei Spencer Abraham, aflat la Amsterdam, se referea la necesitatea luării unei decizii cât mai grabnic cu putinţă:

"Este un semnal pozitiv faptul că ţările OPEC par să discute în mod serios mărirea cotelor de producţie şi reducerea preţurilor. Întrebarea care se pune este ce măsuri vor lua în mod concret. Producătorii trebuie să acţioneze la fel ca anul trecut, când au readus calmul şi stabilitatea pe piaţă".

Cele 11 ţări care alcătuiesc cartelul OPEC produc circa o treime din petrolul consumat în întreaga lume. Cantitatea de petrol pe care au convenit să o pună pe piaţă este de 23.5 milioane de barili, zilnic, cantitate depăşită însă cu cel puţin 2 milioane.

La reuniunea de la Amsterdam, cartelul şi-a exprimat "profunda îngrijorare" faţă de nivelul preţurilor, dar a amânat luarea unei decizii până la următoarea sa întrunire, din 3 iunie, de la Beirut.

Situaţia tensionată din Irak continuă să îngrijoreze pieţele

Ţările OPEC nu au reuşit să ajungă la un consens în privinţa propunerii Arabiei Saudite, de a pune pe piaţă, zilnic, încă două milioane de barili. Cartelul susţine că sunt alţi factori, conjucturali, care împing în sus preţurile, cum e situaţia din Irak şi cererea mare din Statele Unite şi China.

Preşedintele OPEC Purnomo Yusgiantoro declara recent că ţările membre au o marjă de manevră limitată, aşa că nu se întrevede pentru moment revenirea preţului petrolului la obiectivul de 22-28 de dolari barilul.