Conform noului proiect de lege, singurele instituţii responsabile de siguranţa naţională sunt SRI şi SIE

Acest pachet, adoptat tacit de Camera Deputaţilor, reprezintă o restanţă din sesiunea trecută.

Pachetul de legi privind siguranţa naţională a fost propus de PNL.

Legile păstrează foarte puţine elemente din setul elaborat iniţial la Palatul Cotroceni.

Varianta examinată acum de comisia juridică din Senat nu dă voie ofiţerilor de informaţii să acţioneze fără mandat - lucru văzut drept o prevalare a drepturilor omului.

Există şi obligaţia de a informa persoana care a fost urmărită de serviciile de informaţii, dacă se demonstrează că aceasta nu a pus în primejdie securitatea naţională.

Prezenţa mandatului nu este însă necesară în cazurile unor intervenţii anti-teroriste.

Senatorul PSD Antonie Iorgovan a explicat că în noul proiect de lege nu există decât două instituţii responsabile de siguranţa naţională: Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe.

Însă comisia juridică trebuie să dezbată şi atribuţiile pe care Serviciul de Pază şi Protecţie şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale le vor deţine conform noului pachet de legi.

Preşedintele Fundaţiei pentru o Societate deschisă, Renate Weber, e de părere că aceste două structuri ar trebui să rămână independente, întrucât subordonarea lor faţă de unele ministere - aşa cum prevede noul pachet de legi - le-ar schimba menirea.

De asemenea, noul pachet de legi privind siguranţa naţională nu permite serviciilor secrete să desfăşoare activităţi economice sau să aibă propriile societăţi comerciale.

În plus, există prevederi clare privind conducerea serviciilor secrete sau eliberarea din funcţie a directorilor acestor servicii.

Critici aduse proiectului de lege

Una dintre criticile aduse noului proiect de lege reproşează faptul că nu ar fi enumerate ameninţătile la adresa securităţii României care ar urma să impună restrângerea unor drepturi cetăţeneşti.

Chiar şi sintagma "securitatea României" este contestată.
De asemenea, ONG-urile sunt preocupate de faptul că, invocând securitatea naţională, serviciile de informaţii ar putea abuza de prerogativele lor, încălcând normele democraţiei.

Renate Weber spună că forma corectă ar trebui să fie "securitatea naţională".

Pe de altă parte, analistul Victor Alistar constată că din legile privind siguranţa naţională lipseşte garanţia inviolării corespondenţei.

De alfel, fostul secretar general al guvernului, Radu Stroe, recunoştea anul trecut că pachetul de legi este încă perfectibil.