Legile siguranţei naţionale întocmite de guvern diferă semnificativ de cele de la Cotroceni.

După ce miercuri premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că guvernul a ajuns la un acord de principiu asupra atribuţiilor pe care le vor avea serviciile secrete din România, Marius Oprea a prezentat joi câteva detalii ale noilor legi.

Prevalarea drepturilor omului

În noul set de legi ale siguranţei naţionale prevalează respectarea drepturilor omului, a declarat Marius Oprea, consilierul primului ministru. El a adăugat că propunerile iniţiale conţineau numeroase încălcări ale acestor drepturi, dar că în prezent ideea principală a acestor legi este că ,,nu poate exista securitatea României fără a exista securitatea individului”: „Ofiţerii de informaţii nu mai au dreptul să intre în casă, să te calce cu bocancul pe gât şi să nu păţească nimic doar pentru că erau în misiune, şi altele asemenea”.

Ofiţerii de informaţii nu mai au dreptul să intre în casă, să te calce cu bocancul pe gât şi să nu păţească nimic doar pentru că erau în misiune. Consilierul primului ministru, Marius Oprea.

“Pur şi simplu toate aceste prevederi care erau în pachetul iniţial de proiecte poartă o amprentă extrem de puternică a trecutului din vremea securităţii. Dacă nu mă înşel chiar unul dintre cei care a fost multă verme mâna dreaptă a domnului Radu Timofte, Aurel Rogojanu, a fost printre cei care au coordonat construirea acestui pachet de proiecte, plecat de la Cotroceni cu caracter secret. Această amprentă a fost vizibiliă în tot ceea ce conţineau proiectele”, a mai declarat Marius Oprea.

Ofiţerii de informaţii pot acţiona fără mandat doar în cazurile de terorism

Noul pachet nu mai amestecă prevederile tehnice cu cele referitoare la noţiunile legate de securitatea României. În schimb, Serviciul Român de Informaţii a obţinut prin acest pachet de legi ceva mai multă mobilitate în ceea ce priveşte combaterea terorismului, aceasta fiind singura situaţie în care ofiţerii de informaţii pot acţiona fără mandat: “Am căzut de acord că în aceste situaţii cu caracter cu totul şi cu totul special, ofiţerii de informaţii pot efectua acte premergătoare urmăririi penale, însă sub conducerea, suprvagherea şi controlul procurorului”.

“Dar asta numai în cazurile de terorism, infracţiunilor de terorism, suspiciunilor legate de terorism şi a infracţiunilor conexe, precum trafic de arme, trafic de persoane şi trafic de droguri, atunci când aceste infracţiuni sunt folosite pentru a alimenta terorismul”, mai spune consilierul Oprea.

Ofiţerii de informaţii sunt însă obligaţi şi în aceste situaţii extraordinare să obţină un mandat în maximum 48 de ore. În ceea ce priveşte numirea şefilor serviciilor secrete prevederile iniţiale nu au fost schimbate.

Legile nu sunt perfecte, ci perfectibile

Secretarul general al guvernului, Radu Stroe, recunoaşte însă că pachetul de legi este încă perfectibil, lucru posibil mai ales că aceste legi vor ajunge în dezbaterea parlamentului: “Mai este timp pentru ca societatea civilă să mai completeze, dacă are de completat ceva. La fel şi media, care ar dori să-şi aducă contribuţia la acest pachet de legi. Nu considerăm că sunt legi perfecte, nu există aşa ceva”.

După ce ministerele de resort vor aviza textele legilor, guvernul le va aproba şi apoi ele vor ajunge la Parlament pentru dezbatere. Preşedintele Traian Băsescu anunţa în luna iulie că nu va propune noi şefi la SRI şi SIE, decât după ce Parlamentul va adopta legile de funcţionare ale celor două servicii.

Premierul Tăriceanu a declarat că aşteaptă cu interes dezbaterile din Parlament, pentru că acolo se va vedea care articole vor rămâne în forma adoptată de guvern şi care în varianta venită de la CSAT.

Şi asta pentru că legea cadru a securităţii naţionale, propusă de guvern, reduce din atribuţiile preşedintelui în acest domeniu şi le mută la guvern, mai precis la premier. Or întreaga dezbatere pe tema legilor securităţii naţionale s-a spus că a avut la bază disputa dintre Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu pe tema cine să controleze serviciile secrete.