Nicolas Sarkozy nu e la fel de generos ca predecesorii săi

La parada de pe Champs Elysee participă unităţi militare din mai multe state ale Uniunii Europene.

Chiar dacă ceremoniile sunt de o amploare similară celor din anii trecuţi, francezii nu se mai pot aştepta la acelaşi gen de favoruri prezidenţiale ca în trecut.

Nicolas Sarkozy a câştigat alegerile şi pe baza reputaţiei sale de apărător al legii şi ordinii, pe care şi-a câştigat-o din poziţia de ministru de interne.

Cu o zi înainte de 14 iulie, şeful statului a vizitat unităţile forţelor strategice franceze, indicând că Franţa nu va ezita să îşi utilizeze capabilităţile nucleare în caz că ar fi ameninţată din exterior.

Sarkozy abandonează tradiţia

Deciziile luate de el de ziua naţională nu vor fi la fel de spectaculoase ca cele ale predecesorilor săi, Francois Mitterand sau Jaques Chirac.

	Chirac şi Mitterrand erau mari graţiatori

Cei doi, care au condus Franţa din 1981 pînă în 2007, graţiau anual până la 3500 de deţinuţi, ca un gest de clemenţă dar şi ca o modalitate de a mai crea spaţiu în închisorile supra-aglomerate.

Sarcozy a respins propunerea de a elibera 3 mii de persoane, declarând că nu consideră graţierea un instrument eficient de management al sistemului de detenţie.

Graţierea deţinuţilor este o practică ce marca luarea cu asalt a Bastiliei, în 1789, de către revoluţionari, şi eliberarea de către aceştia a 7 persoane aflate după gratii.

Dacă deţinuţii din închisori nu vor putea profita la fel ca în alţi ani de favorurile prezidenţiale, nici cetăţenii de rând nu se mai pot bucura de anularea amenzilor pentru parcare.

În fiecare an, de 14 iulie, mii de amenzi erau anulate, însă noul guvern de dreapta a indicat că şi practica aceasta a luat sfârşit.