Abdullah Gul, stânga, şi Recep Tayyip Erdogan au de ce să fie dezamăgiţi

În scrutinul de duminică, Abdullah Gul, care este candidatul Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AK, islamic) nu a putu fi ales deoarece în sală nu erau prezenţi decât 358 de deputaţi, cu nouă mai puţini decât cele 2/3, cvorumul necesar alegerii.

AK dispune de 350 din 550 de deputaţi câţi numără Marea Adunare Naţională.

Sâmbătă a avut loc o demonstraţie la care mii de persoane au cerut retragerea singurului candidat la funcţie.

A fost a treia demonstraţie în mai puţin de o lună organizată de turci laici împotriva candidaturii ministrului de externe, Abdullah Gul, membru al Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AK, islamic).

Rezultatul primului tur de scrutin, desfăşurat pe 27 aprilie, a fost invalidat de Curtea Constituţională, la sesizarea opoziţiei.

Atunci, Abdullah Gul obţinuse 357 de voturi, cu zece mai puţine decât majoritatea de 2/3 necesară alegerii din primul tur.

Opoziţia a boicotat scrutinul, iar apoi a contestat validitatea acestuia, Curtea Constituţională acceptând argumentul că lipsa cvorumului din primul tur - 367 de parlamentari - a dus la invalidarea sa.

Premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că decizia este ca un glonte în inima democraţiei turce şi a cerut parlamentului convocarea de alegeri anticipate pe 22 iulie, cerere acceptată în principiu.

Opoziţia precum şi demonstranţii laici îl acuză pe Abdullah Gul că ar avea o agendă islamistă ascunsă, ceea ce acesta a negat întodeauna.

Armata a intervenit şi ea în dispută, avertizând că va apăra caracetrul laic al statului turc, ceea ce a determinat intervenţia Uniunii Europene, care a criticat luarea de poziţie a armatei ca o ameninţare la adresa democraţiei.

Mandatul actualului preşedinte, Ahmet Necdet Sezer, expiră pe data de 16 mai.