Abdullah Gul, dreapta, votează, alături de premierul Recep Tayyip Erdogan

În primul tur de scrutin candidatul Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AK, islamic, de guvernământ) a obţinut 357 de voturi, din totalul de 550, cu 10 mai puţin decât majoritatea de 2/3 necesară alegerii din primul tur.

Partidul Republican al Poporului (CHP), de opoziţie, nu a participat la vot, deoarece susţine că nu a fost consultat de AK cu privire la candidatul desemnat în persoana lui Abdullah Gul, ministrul de externe.

Dacă Abdullah Gul nu obţine majoritatea din primele două tururi de scrutin, atunci se va organiza un al treilea tur de scrutin pe 9 mai, când este necesară doar majoritatea absolută, care este de 276 de voturi.

Dar CHP ameninţă cu sesizarea Curţii Constituţionale, deoarece susţine că la vot trebuie să existe un cvorum de 2/3, ceea ce în absenţa opoziţiei este imposibil.

Premierul Erdogan, care l-a propus pe Abdullah Gul candidat, a renunţat la propria candidatură în urma uriaşei manifestaţii de protest din 14 aprilie de la Ankara, când sute de mii de turci laici s-au împotrivit candidaturii liderului islamist la magistratura supremă în stat.

Funcţia de preşedinte în Turcia este mai mult onorifică, dar este văzută ca o garanţie a statului laic înfiinţat în 1923 de Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul statului modern turc.

Preşedintle Ahmet Necdet Sezer, sprijinit de armată, căruia îi expiră mandatul de şapte ani, a avut numeroase ciocniri cu guvernul islamist, atunci când acesta a vrut să adopte legislaţie care intra în conflict cu caracterul laic al statului.