Oana Lungescu corespondenta BBC pentru afaceri europene

După cum a aflat în exclusivitate BBC, este vorba de cinci state importante - Marea Britanie, Franţa, Suedia, Finlanda şi Olanda.

Demersul, făcut la vârful Comisiei Europene, reflectă îngrijorarea privind evoluţiile din România şi Bulgaria, şi sporeşte presiunea privind activarea clauzei de salvgardare

La jumătatea lunii aprilie, ambasadorii celor cinci ţări la Uniunea Europeană au solicitat o întâlnire cu Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, care coordonează cooperarea cu România şi Bulgaria pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor luate inainte de 1 ianuarie.

Suntem îngrijoraţi de modul în care se face verificarea angajamentelor, a fost principalul lor mesaj, potrivit unui diplomat din una din ţările respective.

Trebuie sa avem un sistem transparent, nu să ascundem problemele, mi-a spus un altul.

Nu e un atac la adresa Romaniei şi Bulgariei, a declarat un al treilea diplomat, dar avem senzaţia ca mecanismul nu e utilizat cum trebuie şi nu are suficiente resurse.

Semnal de alarmă

Pe scurt, ţări importante din Uniunea Europeana - din care unele precum Marea Britanie si Suedia au sustinut energic extinderea - trag un semnal de alarmă foarte serios că cele doua ţări trebuie să-şi respecte angajamentele luate inainte de aderare, mai ales privind lupta împotriva corupţiei, şi că acest lucru trebuie verificat temeinic şi comunicat în cele mai mici detalii ţărilor membre.

Nu putem spune că după 1 ianuarie nu mai contează nimic, mi-a declarat unul dintre diplomaţi, angajamentele trebuie respectate.

Toate sursele cu care am vorbit subliniază că n-a fost vorba de activarea clauzei de salvgardare - pentru care e oricum prea devreme.

De asemenea, spun diplomaţii, la întâlnirea cu doamna Day n-au fost menţionate aspecte specifice - cum ar fi remanierea ministrului justiţiei Monica Macovei, foarte apreciată la Bruxelles.

Ceea ce solicită însă cele cinci ţări este ca rezultatele misiunilor de verificare la Bucureşti şi Sofia să fie comunicate statelor membre, şi nu ţinute în sertar, aşa cum pare să dorească în special comisarul european pentru justiţie Franco Frattini.

În plus, există o îngrijorare reală şi crescândă privind lipsa progreselor pe teren în cele câteva luni de la aderare.

Un oficial european aprecia de exemplu că adoptarea proiectului privind Agenţia Naţională de Integritate în versiunea actuala n-ar crea decât un "tigru de hârtie," adică lipsit de orice putere.

Situaţia e deplorabila în ambele ţări, mi-a spus un diplomat, dar avem senzaţia că România măcar încearcă să facă ceva, în timp ce în Bulgaria nu se întâmplă chiar nimic.

Presiune politică

Diplomaţii europeni ştiu foarte bine ca activarea clauzei de salvgardare, care ar limita recunoaşterea deciziilor judecătoreşti luate în România şi Bulgaria, e dificilă în situaţia în care cele două ţări stau acum în jurul mesei, şi poate chiar contra-productivă.

Dar cele cinci ţări doresc să menţină totuşi presiunea politică.

Stadiul de îndeplinire a angajamentelor va fi discutat de oficialii europeni la 4 mai.

Comisia Europeană îşi va face raportul în iunie, dar probabil doar spre sfârşitul lunii.

Germania doreşte să evite astfel o discuţie jenantă între partnerii europeni la summitul la care speră să relanseze tratatul constituţional.

Discuţia va avea însă loc şi, dacă România şi Bulgaria nu încep să-şi ia calitatea de membru UE în serios, riscă să fie cu adevarat jenantă.