Andrei Stratan nu mai consideră 'de actualitate' deschiderea unor consulate la Cahul şi Bălţi

Acestea aveau ca scop facilitarea obţinerii de vize gratuite de către moldovenii care doresc să ajungă în România.

Bucureştiul afirmase în mai multe rânduri că deschiderea celor două reprezentanţe ar fi condus la reducerea semnificativă a aglomeraţiei de la Consulatul din Chişinău.

Însă ministrul de externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, spune că situaţia s-a schimbat:

"La această oră nu mai considerăm de actualitate deschiderea consulatelor la Bălţi şi Cahul", a declarat ministrul de externe Andrei Stratan.

Acuzaţii de 'duplicitate'

	Premierul Vasile Tarlev

Anterior, guvernul de la Chişinău criticase modul în care România tratează chestiunea acordării cetăţeniei persoanelor din Republica Moldova care au depus cerere în acest sens.

"Modul speculativ în care situaţia specifică a Republicii Moldova, creată după ultima extindere a UE, este utilizată de statul vecin - România - este mai mult decât inadmisibil", se spune într-un comunicat de presă emis de guvernul condus de Vasile Tarlev.

"Declaraţiile recente ale conducerii României referitoare la cele 800.000 de cereri de acordare a cetăţeniei române depuse de moldoveni şi aşa-numita obligaţie a României de a crea la Chişinău un Centru de Acordare a Vizelor pentru statele UE sunt concludente în acest sens", se mai spune în declaraţia de presă.

Guvernul Tarlev mai acuză România că odată cu certitudinea aderării la UE ar fi acţionat metodic pentru "inventarea şi consolidarea artificială a problemei cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova".

'Sfidare'

O altă critică este îndreptată la adresa Preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru că a atribuit Centrului de Acordare a vizelor pentru UE rolul de înregistrare şi procesare a dosarelor de cetăţenie.

Această decizie este calificată drept o "sfidare nu doar a eforturilor depuse de autorităţile Republicii Moldova pentru facilitarea şi, în perspectivă, liberalizarea regimului de vize, ci şi a deciziilor statelor membre ale UE".

	Traian Băsescu în timpul vizitei la Consulatul României din Chişinău

Recent, ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a cerut Uniunii Europene să se pronunţe faţă de numărul foarte mare de solicitări de redobândire a cetăţeniei - 800.000 - anunţat de Traian Băsescu.

"Republica Moldova nu acceptă ca viitorul cetăţenilor săi să facă obiectul unor jocuri de culise duplicitare şi periculoase, care subminează securitatea naţională şi principiile statalităţii pentru care s-au sacrificat cetăţenii moldoveni", se spune în comunicatul guvernului de la Chişinău.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a declarat că a luat notă de declaraţia guvernului Republicii Moldova, dar a refuzat să facă orice comentariu.

	Analistul politic Iulian Fruntaşu

Preşedintele Traian Băsescu a spus că nu interpretează această declaratie, adăugând doar că politica României nu se schimbă.

Cum interpretează un analist politic din Republica Moldova declaraţia guvernului de la Chişinău?

Ascultaţi interviul realizat de Raluca Dana Cotruţă cu Iulian Fruntaşu

Modificarea Legii Cetăţeniei

Pe 2 martie ministrul justiţiei, Monica Macovei, a declarat că procedura de redobândire a cetăţeniei române va fi simplificată, dar a refuzat să dea detalii suplimentare spunând că în curând textul proiectului legii de modificare va fi afişat pe internet.

La solicitarea BBC, Ministerul Justiţiei a oferit o statistică a cererilor depuse privind redobândirea cetăţeniei, după anul 2002, când procedura accelerată de redobândire a fost suspendată.

Numărul cererilor şi aprobărilor de redobândire a cetăţeniei Anul Cereri Aprobări 2002 3060 - 2003 16490 6 2004 5107 257 2005 2692 1591 2006 3178 488 2007 441 88 TOTAL 30968 2430 Ministerul Justiţiei

Numărul de cereri depuse, mai puţin de 31.000 în cinci ani, nu trebuie confundat cu numărul scrisorilor de intenţie, al căror număr era estimat de Traian Băsescu la 800.000.

Persoanele ale căror părinţi sau bunici au fost cetăţeni români înainte de 1940 şi au pierdut cetăţenia română fără voia lor îşi pot exprima în scris dorinţa de a redobândi cetăţenia.

Dar din momentul primirii scrisorii şi până în momentul primirii documentelor oficiale de cerere trec uneori şi 3 - 4 ani.

Numărul aprobărilor este extrem de mic - 2.430 în cinci ani faţă de 98.000 înainte de 2002, deoarece ulterior s-au adăugat condiţii privind redobândirea cetăţeniei, între care şi cea de rezidenţă în România timp de cel puţin patru ani.

Ascultaţi declaraţia Monicăi Macovei

Într-un recent interviu acordat la BBC, Ambasadorul României la Chişinău Filip Teodorescu avertiza asupra a ceea ce el califica drept o "percepţie total falsă" privind viitorul Centru European Comun de eliberare vizelor pentru UE.

Potrivit diplomatului, partea română nu va substitui iniţiativa Ungariei în acest sens, ci o va suplimenta, în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova, mai ales că disponibilitatea Ambasadei Ungariei este redusă, iar România are în vedere să construiască la Chişinău un nou sediu al Secţiei consulare la 'parametri maximali' din punctul de vedere al spaţiilor, dotării şi funcţionalităţii.

Ascultaţi explicaţiile Ambasadorului Filip Teodorescu.

Cum comentaţi poziţia guvernului Republicii Moldova? Aşteptăm mesaje la [email protected]

Recentele declaraţii ale autorităţilor de la Chişinău sunt total sterile şi poartă o notă vădită de "isterie politică". Ele trebuie privite în contextul alegerilor locale care se apropie. Un lucru este clar, pentru cetăţenii RM, politica externă dezastruoasă dusă de Guvernul Republicii Moldova va duce la izolarea internaţională a populaţiei acestei ţări care nu a obţinut încă cetăţenie română, rusească sau ucrainiană. Prin urmare, problema redobândirii cetăţeniei româneşti trebuie privită de autorităţile RM ca un rezultat al falimentării proiectului numit Republica Moldova.
Alin

Am 22 de ani, dintre care 10 i-am petrecut visând la ziua când voi putea pleca din Republica Moldova definitiv, neavând nimic în comun cu acest stat din nici un punct de vedere. E o conspiraţie a trădării, ipocrizie la toate nivelele vieţii sociale, până şi zâmbetele pe care le primeşti sunt o făţărnicie oţetită. Dacă 800.000 de oameni au depus cereri pentru redobândirea cetăţeniei, nu au făcut-o de viaţă bună, au facut-o cu inima grea şi disperare, inimă pe care o calcă în picioare străinii şi cei ce lucrează pentru ei. Guvernul Republicii Moldova nu se opune acordării cetăţeniei ruse locuitorilor din nerecunoscuta republică nistreană dar redobândirea cetăţeniei bunicilor noştri e tratată drept un joc politic al României.
Dumitru, Chişinău

Atât Andrei Stratan, cât şi Vasile Tarlev, nu fac altceva decât jocul aşa zisului "comunist" Vladimir Voronin, care la rândul său nu face decât ca fiul său Oleg să fie unul dintre oamenii cei mai bogaţi din R. Moldova. Însî statul independent şi suveran Moldova e unul falimentar... datorita grupului de interese politico-economice de la Chisinau care-şi vad interesele particulare precum PSD-ul de la Bucuresti. Mică diferenţă: PSD nu răspunde intereselor esenţiale de la Moscova precum o face Chişinăul.
Antoniu Valentin Moldovan, Mexic

Toate acţiunile guvernului de la Chişinău se înscriu în modelul supuşeniei politice faţă de Moscova, a cărei tendinţe expansioniste sunt cunoscute încă de pe timpul lui Ivan cel Groaznic. Această stare de lucruri este facilitată şi de lipsa unei opoziţii adevărate, care ar exprima atât valorile naţionale (româneşti), cât şi pe cele democratice. Şi în această stare e normală orientarea spre România. Cetăţenia apare ca unica salvare din sărăcie, rusificare şi îndobitocire. Mă întristează însă mult faptul ca unii din Ţară privesc critic dreptul basarabenilor de redobândire a cetăţeniei. Asta nu este un pericol, ci un câştig al unei naţiuni.
Mihai Brenici

Ce a făcut guvernul comunist al Moldovei în două mandate, să administreze ţara aşa fel ca să nu plece populaţia? N-a făcut mai nimic. Nici guvernele de la Bucureşti n-au făcut prea mult. Se pot lua de mână unii cu alţii! Să nu se atace pentru vina lor proprie. Să se trezească. Sa creeze cadrul legislativ pentru dezvoltarea economiei reale. Să combată neabătut corupţia. Să facă ceva, nu să stea să se mire că ramân fără mână de lucru şi că fug constructorii, agricultorii şi ceilalţi.
Sorin Dimitriu, Bucureşti

Poziţia guvernului Republicii Moldova nu mă mira de loc, este aceeaşi pe care o ştim de ani de zile şi părerea mea este că aceasta nu se va schimba într-un viitor previzibil şi va continua pe acelaşi ton: declaraţii şi tactici diversioniste îmvăţate la şcoala KGB-ista. Ceea ce mă miră însă cel mai tare este atitudinea "înţelegătoare", domoală, a guvernului României, care acceptă cu o seninătate uluitoare toate declaraţiile adesea belicoase ale guvernului de la Chişinău. Nu înţeleg rostul şi logica acestei atitudini umile – să fie oare faptul că guvernul "fraţilor" de peste Prut a fost ales liber de catre o populaţie în care românii reprezintă numai 2 % (conform recensământului din 2004)?
Sorin Mihai, Canada

Ce sau mai exact cine se află în spatele acestei campanii urât mirositoare îndreptate împotriva României nu este greu de ghicit, dacă e sa ne ghidăm de principiul "cutiei negre". Întâmplător sau nu, dar aceasta este însoţită de o reacţie mai mult decât timidă, aş zice mai mult de văzul lumii, la ingerinţele cu adevărat strigătoare la cer ale Rusiei în afacerile Republicii Moldova prin deschiderea unui consulat la Tiraspol fără consultarea Chişinăului. Întâmplător sau nu, dar aceasta campanie a început să se materializeze după ce Chişinăul a fost vizitat săptămâna trecută, confidenţial, de Iuri Zubakov, secretar adjunct al Consiliului Securităţii Rusiei. Concluzia: presiunea Moscovei asupra Chişinăului este, acum atât de mare încât am impresia că basarabenilor li se "coace ceva".
Alexei Leahu, Constanţa

Domnilor Voronin şi Tarlev, cu cât se va reduce preţul gazelor cumpărat de la Moscova? Doar nu vreţi să credem că sunteţi orbi şi nu înţelegeţi încotro se îndreaptă istoria? Este evident că acesta este preţul pe care îl plătiţi dumneavoastră, precum şi actualul guvern, ca să mai supravieţuiţi politic, o vreme. A vă opune Moscovei este prea mult pentru nişte comunişti, aşa că nici nu vă cerem mai mult.
Vasilică Croitor, Constanţa

Oare nu e clar că comuniştii şi alţi politicieni din Chişinău "ţin isonul Moscovei"? Ei nu vor să recunoască că Moldova e o parte a României şi moldovenii sunt tot români, numai că noi moldovenii am fost rusificaţi şi continuăm să fim rusificaţi. Cred că comuniştii nu vor fi veşnic la putere. Problema e alta, că nu avem un politician de calibru pentru preşedinte. Comuniştii văd că România se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova, dar pe ruşi nu-i văd.
Ion Baltag, SUA

Comuniştii simt că le fuge pământul de sub picioare şi că R. Moldova, care a fost din start un stat falimentar, îşi trăieşte ultimele zile. Toate guvernele de la Chişinău au fost străine intereselor populaţiei. Atât Partidul Comuniştilor (românofob prin definiţie), cât şi opoziţia (ieşită din fosta nomenclatură sovietică), nu vor accepta Unirea, din simplul motiv, că astfel îşi vor pierde rolul de elită politică. Bucureştiul are obligaţia să-i susţină pe românii basarabeni. Ei sunt ostatecii interselor imperiale ale Kremlinului, care prin marionetele sale de la Chişinău încearcă prin orice preţ să-şi menţină controlul asupra Basarabiei.
Dumitru , Chişinău-Geneva

Între noi şi românii de peste Prut, legăturile ţin CEL MULT de istorie, nu de realitatea concretă...ca dorinţa unora dintre preşedinţii României de a figura în cărţile de istorie ca egali sau superiori ai lui Cuza sau Mihai, în ceea ce priveşte Unirea, NU se va realiza în acest secol, oricâte cetăţenii române s-ar acorda...că este un amestec în treburile unei ţări INDEPENDENTE (în speţă, Republica Moldova) acordarea unui ajutor închipuit a fi necesar, atâta vreme cât el NU a fost solicitat de autorităţile legale de la Chişinău.
Florentina Ban

Modul în care domnul Tarlev pune problema este de-a dreptul penibil. Trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că aşa zişii "moldoveni" sunt de fapt români.
Dragos Cioranic, Canada

Declaraţiile româno-moldoveneşti au toată ipocrizia şi duplicitatea care se practică într-o relaţie de amor. E un domeniu riscant în care şi cei mai versaţi cunoscători se feresc să emită afirmaţii categorice. De altminteri e şi firesc să fie aşa, date fiind legăturile dintre cele "două naţii". Cine se iubeşte, se tachinează!
Alexandru Jecu, Bucureşti