Corneliu Rusnac Corespondent BBC la Chişinău

	Depunere de coroane la statuia lui Ştefan Cel Mare

Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, în care se adunaseră acum 15 ani circa o jumătate de milion de oameni pentru a susţine independenţa, s-a transformat în scenă pentru variatele ansambluri de muzică populară sau formaţii de muzică uşoară, care au cântat în continuu pentru public.

Şi-au făcut apariţia şi liderii Republicii Moldova, Preşedintele Vladimir Voronin, Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu şi premierul Vasile Tarlev, care au depus inevitabilele coroane de flori la statuia lui Ştefan Cel Mare.

Deputaţi care au votat independenţa sunt dezamăgiţi

	Un grup de deputaţi care au votat independenţa în 1991, la statuia lui Ştefan Cel Mare

Înaintea liderilor politici de azi s-a adunat la statuia lui Ştefan cel Mare un grup de foşti deputaţi, dintre cei peste 300 care, pe 27 august 1991, au votat independenţa Republicii Moldova şi au depus flori la statuia voievodului.

Ei s-au arătat dezamăgiţi de modul în care este interpretată, în prezent, noţiunea de independenţă şi, protestând parcă, faţă de politica actualei puteri comuniste, au cântat în faţa statuii domnitorului, imnul "Deşteaptă-te, Române!" care, între 1991 şi 1994, a fost şi imnul de stat al Republicii Moldova.

Printre aceştia, nume sonore de acum 15 ani: Valeriu Matei, Andrei Vartic, Nicolae Dabija, Nicolae Andronic, Ion Buga, Alexandru Arseni, Ion Ungureanu, Anatol Plugaru, Constantin Tănase.

Nu toţi au intonat imnul de stat al României, printre excepţii numărându-se Nicolae Andronic şi Anatol Plugaru.

Nicolae Dabija acuză

	Nicolae Dabija îi acuză pe cei care se află în fruntea statului, printre ei Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, Preşedintele Vladimir Voronin şi Prim-ministrul Vasile Tarlev - de trădarea idealurilor enunţate în declaraţia de independenţă

Scriitorul şi publicistul Nicolae Dabija, deputat în primul Parlament, a exprimat dezamăgirea generală a celor aproximativ 30 de legislatori care s-au adunat lângă monument.

Nicolae Dabija spune că cei care, în 1991, s-au opus ideii de independenţă şi au pledat pentru păstrarea Uniunii Sovietice, inclusiv Preşedintele Vladimir Voronin, acum au ajuns să conducă Republica Moldova.

"În declaraţia de independenţă noi vorbim că această republică este un al doilea stat românesc, că limba noastră este româna, că noi suntem popor românesc, că poporul nostru este un popor care a avut de suferit de pe urma Pactului Ribbentrop-Molotov şi armata sovietică este calificată în declaraţia de independenţă drept o armată de ocupaţie. Acum ni se spune invers: că armata sovietică este una eliberatoare, că românii ar fi ocupanţi, că românii er fi cei care ar submina însăşi ideea de independenţă a Republicii Moldova şi aşa mai departe", a declarat la BBC Nicolae Dabija.

Monumentul lui Pan Halippa şi memorialul Armatei Roşii

	Primarul Chişinăului, Vasile, Preşedintele Vladimir Voronin şi Premierul Vasile Tarlev la inaugurarea monumentului lui Pan Halippa

Între timp, sărbătoririle oficiale au continuat, cu acelaşi ritual al depunerilor de coroane de flori sau inaugurări de monumente.

Nu au lipsit nici nuanţele ironice, de pildă când Preşedintele Voronin, Premierul Tarlev şi Primarul Capitalei, Vasile Ursu, au inaugurat monumentul scriitorului Pan Halippa, în apropierea complexului memorial "Eternitatea".

Complexul, inaugurat pe 24 august, este dedicat în principal "eroilor eliberatori" ai Chişinăului şi Moldovei, adică ostaşilor sovietici.

Cum Pan Halippa este unul dintre principalii făuritori ai Unirii din 1918, contrastul este unul frapant, dat fiind că Armata Sovietică a distrus după 1944 România Mare, pentru care luptase scriitorul basarabean.

Oficialităţile nu par să fi sesizat ironia sau, chiar dacă au sesizat-o, au trecut-o sub tăcere.