CSAT a decis ca militarii români să rămână în Irak.

Decizia CSAT a stârnit reacţii în interiorul Partidului Naţional Liberal, al cărui preşedinte este primul ministru.

'Demisii de onoare'

Faptul că doi miniştri PNL - ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu - nu au sprijinit propunerea premierului privind retragerea militarilor români din Irak i-a făcut pe unii membri ai formaţiunii să vorbească de demisii.

George Scutaru, secretarul comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, e de părere că ambii miniştri ar trebui să se retragă din funcţii.

El a declarat că "atitudinea celor doi arată greşeala făcută prin punerea în funcţii importante a unor persoane care nu au avut o legătură foarte strânsă cu partidul".

Domnul Scutaru crede că "ar fi un act de onoare din partea lor să-şi dea demisia".

Critici la adresa premierului

	Propunerea de retragere din Irak îi atrage critici premierului Tăriceanu în interiorul PNL

Chiar premierul Tăriceanu a spus vineri că va propune discutarea cazului celor doi, în conducerea partidului.

Dar între timp au apărut şi voci din interiorul partidului care îl critică pe Călin Popescu Tăriceanu.

Un grup de membri ai Partidului Naţional Liberal i-au cerut preşedintelui formaţiunii să renunţe la demersul său privind retragerea militarilor români din Irak.

Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Mona Muscă, Raluca Turcan, Mircea Cinteză şi Cristian Boureanu au semnat o scrisoare prin care îl critică pe Călin Popescu Tăriceanu pentru că ar fi încălcat statutul partidului când a făcut această propunere.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, a declarat la BBC că "Biroul Permanent Central are numai atribuţii de aplicare a programului şi strategiilor, ori decizia propusă de premierul Tăriceanu reprezintă o modificare a strategiei şi a politicii sectoriale a partidului".

Ea a adăugat că i se cere "premierului şi grupului din jurul său ca în modul cât mai rapid cu putinţă să pună capăt acestui demers prost gândit şi neinspirat pus în practică".

Doamna Turcan nu crede că se impune convocarea unui Congres extraordinar, dar crede "că se impune o dezbatere amplă în organismele de conducere superioară ale PNL".

'Consecvenţă şi seriozitate'

	Preşedintele României consideră că Bucureştiul trebuie să-şi menţină angajamentele de politică externă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că prin decizia CSAT România a dovedit că rămâne un partener în care Statele Unite şi ceilalţi aliaţi din Irak pot avea încredere.

"Magistralele de politică externă nu se pot frânge peste noapte," a spus domnul Băsescu, adăugând că "România trebuie să-şi demonstreze consecvenţa şi seriozitatea în angajamentele sale externe".

La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a spus că problema retragerii militarilor români din Irak ar trebui să fie supusă unei dezbateri publice, ba chiar a propus organizarea unui referendum pe această temă.

Călin Popescu Tăriceanu a amintit că Polonia a anunţat calendarul retragerii militarilor săi şi că mai multe state europene şi-au retras deja trupele din Irak.

Răspunsul premierului

	CSAT a respins propunerea premierului privind retragerea trupelor române din Irak

Premierul a spus că după părerea sa "preşedintele a făcut o eroare încercând să menţină în Irak forţele româneşti".

El a apreciat că această prezenţă este 'nepopulară' şi 'şi-a depăşit utilitatea'.

După şedinţa de vineri a CSAT, preşedintele Traian Băsescu a făcut public faptul că ataşaţii militari ai României din străinătate, ar fi primit - înainte de şedinţa CSAT - o scrisoare prin care erau avertizaţi că ar trebui să anunţe cancelariile occidentale iminenta retragere a trupelor României din Irak.

În replică, ministrul apărării a spus că documentul semnat de secretarul de stat pentru politica de apărare n-ar fi fost decât 'o atenţionare' a cancelariilor occidentale că România urma să discute oportunitatea păstrării trupelor din Irak, urmând ca CSAT să ia o decizie în acest sens.

Deocamdată se aşteaptă ca la începutul lunii iulie, la Londra, oficialii coaliţiei internaţionale din Irak să decidă exact câţi militari români vor fi retraşi: din cei 784 de militari români aflaţi acum în Irak se pare că până la sfârşitul acestui an vor rămâne doar 628.