Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Documentul aprobat de către CSAT a fost elaborat de ministerul apărării, după o serie de negocieri cu aliaţii României din cadrul coaliţiei militare din Irak.

Preşedintele Traian Băsescu spune că în document e cuprins practic angajamentul luat de Bucureşti la ultimele negocieri organizate la Londra, în urmă cu aproximativ o săptămână.

"România s-a angajat să menţină în Irak 628 de militari, ceea ce înseamnă retragerea unui detaşament de geniu şi a două grupe de poliţie militară. Tot în negocierile din 23 iunie, a rămas să fie soluţionată, pe data de 6 iulie, la Londra, asigurarea părţii logistice a stationării celor 628 de militari în Irak", a declarat şeful statului.

România rămâne un partener al Statelor Unite

Preşedintele Traian Băsescu spune că, prin decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, România a dovedit că rămâne un partener în care Statele Unite şi ceilalţi aliaţi din Irak pot avea încredere. În acelaşi timp, decizia CSAT permite şi o retragere parţială a trupelor.

Magistralele de politică externă nu se pot frânge peste noapte şi consider că România trebuie să îşi demonstreze consecvenţa si seriozitatea în angajamentele sale externe. Preşedintele Traian Băsescu

În schimb, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a respins propunerea primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu, şi a ministrului aparării, Theodor Athanasiu, privind o eventuală retragere aproape totală a trupelor române din Irak.

Cei doi au fost de altfel singurii care au susţinut acest demers, spune preşedintele Băsescu.

Preşedintele a scos în evidenţă faptul că un vot în favoarea retragerii ar fi încălcat tocmai angajamentul asumat acum o săptămână de Statul Major al Armatei, care a negociat doar o reducere a numărului de soldaţi români în Irak.

Preşedintele Băsescu spune că România nu-şi permite astfel de încălcări ale promisiunilor făcute pe plan internaţional.

"Magistralele de politică externă nu se pot frânge peste noapte şi consider că România trebuie să îşi demonstreze consecvenţa si seriozitatea în angajamentele sale externe", s spus Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu nu a ratat ocazia să îl critice pe premierul Călin Popescu Tăriceanu pentru că nu s-a consultat cu partenerii externi şi cu principalele forţe din Irak şi nu ar fi ţinut cont de consecinţele politice ale deciziei politice pe care a luat-o în cadrul PNL.

Explicaţiile premierului Tăriceanu

	Premierul Călin Popescu Tăriceanu

Anunţul preşedintelui Traian Băsescu de respingere a propunerii premierului şi a ministrului apărării de retragere a trupelor româneşti din Irak a fost urmat, la scurt timp, de o conferinţă de presă organizată de Călin Popescu Tăriceanu şi Teodor Atanasiu.

Cei doi au încercat să explice din nou de ce au propus retragerea trupelor şi au susţinut în continuare că rămânerea militarilor români în Irak nu ar fi populară în ţară şi nici utilă.

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că problema retragerii militarilor români din Irak ar trebui să fie supusă unei dezbateri publice. El a adăugat că şi Polonia a anunţat vineri calendarul retragerii militarilor săi şi că mai multe state europene şi-au retras deja trupele din Irak:

„Aş spune că astăzi, după părerea mea, preşedintele a făcut o eroare încercând să menţină o participare în Irak a forţelor românesti, o participare care este, după părearea mea, şi nepopulară şi şi-a încetat într-o măsura apreciabilă şi utilitatea.”

Aş spune că astăzi, după părerea mea, preşedintele a făcut o eroare încercând să menţină o participare în Irak a forţelor românesti, o participare care este, după părearea mea, şi nepopulară şi şi-a încetat într-o măsura apreciabilă şi utilitatea. Premierul Călin Popescu Tăriceanu

„Ar mai fi un lucru de adaugat, pentru cei care consideră că ar fi trebuit făcută o consultare înainte cu aliaţii. Sigur că astfel de consultări sunt de dorit, însă mecanismele instituţionale şi constituţionale din Romania împiedică ca o asemenea decizie de o importanţa majoră sa fie luată în spatele uşilor închise” a mai declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu susţine chiar că ar fi neovie de un referendum pe tema retragerii militarilor români din Irak.

După şedinţa de vineri a CSAT, preşedintele Traian Băsescu a făcut public faptul că ataşaţii militari ai României din străinătate ar fi primit deja o scrisoare prin care erau avertizaţi că ar trebui să anunţe cancelariile occidentale că România ar urma să-şi retragă trupele din Irak, înainte ca decizia să fi fost luată de CSAT.

În replică, ministrul apărării, Theodor Atanasiu, a spus că documentul semnat de secretarul de stat pentru politica de apărare n-ar fi decât o atenţionare a cancelariilor occidentale că România ar urma să ia o decizie asupra retragerii trupelor din Irak.

„Ieri am chemat şeful Statului Major General, şeful Direcţiei de Informaţii Militare care are în subordine ataşaţii militari şi secretarul de stat, şeful Departamentului de Politici pentru Apărare, şi le-am spus că va trebui să informeze şi ataşatii militari că în mod sigur va fi o dezbatere în diverse cancelarii ale lumii, să înţeleagă despre ce este vorba, că decizia se va lua în Consiliul de Apărare a Ţării şi apoi va fi comunicată” a declarat ministrul Atanasiu.

Reacţii internaţionale

Într-o declaraţie transmisă de Ambasada Marii Britanii şi semnată de Ambasadorul Robin Barnett se spune:

"Salutăm decizia CSAT. Marea Britanie rămâne foarte recunoscătoare pentru contribuţia făcută de România în sudul Irakului şi aşteaptă cu interes continuarea colaborării strânse din zonă."

Reacţia ambasadorului Statelor Unite, Nicholas Taubman a fost în aceiaşi linie:

"Salut decizia de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele Băsescu a evidenţiat faptul că România rămâne, în continuare, angajată în eforturile noastre comune în Irak şi în războiul global împotriva terorismului."

"Statele Unite preţuiesc foarte mult parteneriatul nostru strâns cu România."

Decizia CSAT privind menţinerea a peste 600 de militari români în Irak va fi prezentată Parlamentului, care o va discuta în plen.