Militari români în Irak

Într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale se arată că şeful statului consideră "inacceptabilă maniera în care prim-ministrul şi ministrul apărării şi-au prezentat opiniile privind prezenţa militară românească în Irak."

"Orice decizie în probleme de securitate natională trebuie luată în urma unui proces prealabil de consultări între instituţiile statului român cu atribuţii în domeniu şi prin consultarea partenerilor externi" se mai spune în comunicatul Adminsitraţiei Prezidenţiale.

Propunerea de retragere, susţinută de PNL

Potrivit unui comunicat al PNL, Biroul Permanent Central al partidului a decis să susţină propunerea ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, privind retragerea trupelor româneşti aflate sub misiune tip coaliţie în Irak.

Ministrul Atanasiu propune ca militarii români să fi retraşi începând cu data de 1 ianuarie 2007. Ministrul urmează să adreseze această solicitare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

În comunicatul PNL se spune că această decizie politică are loc în contextul în care se constată tendinţa la nivelul unor ţări europene, precum Spania, Bulgaria şi Italia, de retragere din teatrele de operaţiuni.

Primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al PNL, a invocat impactul pe care l-au avut pierderile umane asupra opiniei publice româneşti, dar şi costurile pe care le presupune participarea României la operaţiunile Coaliţiei conduse de SUA în Irak.

	Ministrul apărării, Teodor Atanasiu

Ministrul Apărării Naţionale, Theodor Atanasiu, a menţionat că, în total, vor fi retraşi 890 de militari români din Irak, care fac parte din forţa multinaţională condusă de Statele Unite.

În zonele de conflict vor fi păstrate, însă, trupele româneşti aflate sub egida NATO, după cum a explicat ministrul Atanasiu:

"Misiunea noastră ONU a fost o companie pe care am trimis-o pentru a asigura protecţia demnitarilor pe timpul alegerilor din Irak. Alegerile au trecut, aşa că la ultima rotaţie din acest an propunem retragerea acestei companii."

"Pe ultima rotaţie din acest an, însemnând noiembrie-decembrie, propunem retragerea şi a celor de pe Iraki Freedom, respectiv de pe coaliţie, fiindcă noi participam în teatrul de operaţii, în zona Nassyria, împreună cu brigada Garibaldi din Italia. Ei se retrag pe ultima rotaţie din acest an şi atunci suntem nevoiţi, fiindcă rămânem fără suport logistic şi fără comandament, să facem şi noi această retragere."

România este prezentă cu forţe militare în Irak începând cu luna august 2003, până acum pierzându-şi viaţa doi soldaţi români.

Reacţia ambasadorului Statelor Unite, Nicholas Taubman

Ambasadorul american la Bucureşti s-a declarat surprins de propunerea Ministrului Apărarii privind retragerea trupelor româneşti din Irak.

Avem încredere că România va continua să lucreze îndeaproape cu noi în probleme comune, inclusiv în Irak şi în războiul global împotriva terorismului. Nicholas F. Taubman

"Impresia mea esta că nu toate părţile relevante din România sau din afara României au fost consultate înainte ca această propunere să fie anunţată."

"România este unul din cei mai apreciati şi de încredere parteneri ai SUA. Avem încredere că România va continua să lucreze îndeaproape cu noi în probleme comune, inclusiv în Irak şi în războiul global împotriva terorismului."

Reacţia Marii Britanii

Într-un comunicat transmis de ambasada Marii Britanii la Bucureşti se spune: "Marea Britanie rămâne în continuare foarte recunoscătoare pentru contribuţia adusă de România în sudul Irakului."

De asemenea, în comunicatul ambasadorului britanic Robin Barnett se mai spune:

"Înţelem că desfăşurarea trupelor române în Irak reprezintă un subiect pentru care decizia revine Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi că nu a fost luată încă nici o decizie privind viitorul prezenţei româneşti în zonă."

"Nu am fost înştiinţaţi despre propunerea făcută astăzi de Ministrul Apărării şi aşteptăm lămuriri urgente despre planurile sale."

Potrivit legii, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, CSAT analizează şi hotărăşte, până la data de 30 iunie a fiecărui an, ce trupe participă la misiuni militare în afara graniţelor ţării.

Într-un comunicat al Ministerului Apărării se arată că, în urma deciziei CSAT, partea română va discuta cu partenerii cu care operează în Irak pentru stabilirea de comun acord a unui calendar de retragere până la sfârşitul anului.