Din 2003, pentru interceptarea convorbirilor telefonice este nevoie de un mandat din partea unui judecător

Îngrijorarea produsă de o atare posibilitate este exprimată, printre alţii, şi de fostul consilier prezidenţial Renate Weber, de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă. “Aceste consideraţii chiar mă îngrijorează, pentru că dacă ar fi punctul de vedere al unui simplu autor de drept penal ar fi în regulă. Problema este că ele vin de la o instituţie abilitată să procedeze la astfel de interceptări de convorbiri telefonice”, a explicat Renate Weber. Ea este îngrijorată şi de faptul că SRI susţine că instituţiei nu i se aplică noile modificări ale Codului de Procedură Penală. Iar întreaga demonstraţie de acolo – crede doamna Weber - nu se susţine juridic.

Problema este că ele vin de la o instituţie abilitată să procedeze la astfel de interceptări de convorbiri telefonice Renate Weber

Documentul făcut public de SRI nu pomeneşte nimic de obligativitatea unui mandat judecătoresc pentru interceptarea convorbirilor telefonice. Ba chiar, purtătorul de cuvânt al SRI, Marius Bercaru, a declarat la BBC că instituţia se ghidează în muncă după legea din 1991, deşi, mai spune domnul Bercaru, după modificarea codului de procedură penală, interceptările telefonice s-au făcut cu mandat emis de un judecător. În acest amalgam de date contradictorii, unde este adevărul? După care norme legale înregistrează SRI convorbiri telefonice?

Modificări de legislaţie

Modificările aduse în 2003 a Codului de Procedură Penală sunt obligatorii şi pentru activitatea Serviciului Român de Informaţii atunci când acesta se ocupă de interceptarea convorbirilor telefonice, pentru că Legislativul nu a prevăzut excepţii de la aceste reglementări, spune deputatul PNL Titu Gheorghioff, membru în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.

„De vreme ce există o prevedere legală într-un act normativ - Codul de Procedură Penală - care dă în atribuţia unui magistrat autorizarea de ascultare, nu văd cine ar putea să treacă peste ceea ce Parlamentul a aprobat prin modificarea Codului de Procedură Penală".

Şi dacă deputatul PNL Titu Gheorghioff nu găseşte un motiv pentru care o instituţie sau o persoană să nu respecte modificările legislative, aceasta nu înseamnă că astfel de situaţii nu se regăsesc în realitate.

Concret, chiar unul dintre colegii săi în comisia de control a SRI, deputatul PSD Ion Stan spunea recent că în activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice, SRI trebuie să respecte vechea lege, cea din 1991, iar modificările din 2003 nu au aplicabilitate în domeniul culegerii de informaţii.

Declaraţia lui Ion Stan a fost făcută după audierea şefului SRI Radu Timofte în comisia parlamentară de control în urma unei plângeri a omului de afaceri Dinu Patriciu. Avocaţii acestuia susţineau că în 2003 şi 2004, SRI a ascultat în mod ilegal telefoanele omului de afaceri.

CSAT intervine

Radu Timofte a replicat că interceptarea ar fi fost făcută legal, pe motiv că ar fi existat o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. În lămurirea acestui caz a intervenit şi Consiliu Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Deputatul PSD Ion Stan a explicat de ce a trebuit să se pronunţe CSAT în această chestiune: pentru că dispoziţia din Codul de Procedură Penală se referea doar la infracţiuni din domeniul siguranţei naţionale, pentru ameninţări la adresa siguranţei naţionale nu mai exista nicio reglementare. “În acest context, CSAT a venit cu o hotărâre care a spus că până în această perioadă de vid legislativ, se va merge pe prevederile legii 51 din 1991, cu o autoritate în materie de procurori, şi nu de judecători”, e de părere Ion Stan.

Concluzia deputatului Ion Stan este că SRI a acţionat în conformitate cu legea în cazul ascultării convorbirilor lui Dinu Patriciu.

Situaţia urmează a fi lămurită odată cu apariţia pachetului de legi referitor la siguranţa naţională.