Textul de pe site-ul SRI dă de înţeles că interceptările telefonice se pot face doar cu mandat din partea unui procuror

Documentul care a fost făcut public marţi, poate fi găsit pe pagina de Internet a Serviciului Român de Informaţii şi se numeşte "Consideraţii cu privire la cadrul juridic în materia interceptării telefoanelor".

Documentul SRI intitulat "Consideraţii cu privire la cadrul juridic în materia interceptării telefoanelor"

Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al SRI, Marius Bercaru, la BBC, documentul aparţine Serviciului şi în el ar fi vorba de felul în care instituţia vede cadrul legislativ în care îşi desfăşoară activitatea.

Din documentul SRI  La nivelul instanţelor judecătoreşti nu există compartimente speciale pentru evidenţa, prelucrarea, procesarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate, în condiţii de siguranţă (...) rezultă că nu există condiţiile necesare protecţiei informaţiilor clasificate din domeniul siguranţei naţionale şi pot să apară ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi cu consecinţe deosebite asupra acestora

În documentul SRI, o bună parte este alocată explicaţiilor asupra modului în care instituţia poate face interceptarea unor convorbiri telefonice.

Mai clar, este vorba de legea Siguranţei Naţionale, lege din 1991, unde scrie că o astfel de interceptare se poate face cu un mandat emis de un procuror.

Numai că între timp, în 2003, a avut loc o modificare a prevederilor legale în acest domeniu, astfel că în prezent interceptarea comunicaţiilor se poate face numai în baza unui mandat emis de un judecător.

Documentul oficial care se află pe pagina de internet a SRI nu pomeneşte nimic de mandate date de judecători, ba chiar se spune că judecătorii nu sunt persoane abilitate în cazuri legate de siguranţa naţională şi în acest fel nu ar putea fi asigurată confidenţialitatea informaţiilor.

În text, mai scrie că instanţele nu au compartimente speciale pentru evidenţa, prelucrarea sau manipularea informaţiilor secrete, ceea ce ar putea duce la riscul de "ameninţări şi vulnerabilităţi".

Toate restrângerile temporare ale unor drepturi şi libertăţi sunt făcute cu obţinerea unui mandat de la un judecător. Marius Bercaru

Domnul Bercaru, spune că începând cu martie 2004 nu s-a mai făcut nici o interceptare telefonică în baza unui mandat emis de un procuror, tocmai datorită faptului că între timp a devenit obligatorie existenţa unui mandat al unui judecător.

"Este vorba de nişte consideraţii referitoare la legea siguranţei naţionale, însă acel articol 13 care prevede modalităţile prin care se face restrângerea temporară a unor drepturi şi libertăţi a fost completat de modificarea Codului de procedură penală, în sensul în care mandatul este solicitat de la un judecător".

"Este vorba despre un mandat, solicitat în conformitate cu legea, de către SRI la un judecător. Toate restrângerile temporare ale unor drepturi şi libertăţi sunt făcute cu obţinerea unui mandat de la un judecător", a spus domnul Bercaru.

Întrebat de BBC de ce documentul de pe pagina de internet a SRI nu spune nimic despre această procedură, cea cu mandat de la un judecător, domnul Bercaru a spus "probabil că este o scăpare".

	Recent, Traian Băsescu a precizat că toate mandatele de interceptare efectuate în 2005 au fost emise de judecători

Publicarea acestui punct de vedere al Serviciului Român de Informaţii asupra modalităţilor de interceptare a convorbirilor telefonice a fost făcută cu numai o zi înainte de o întrunire a Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, care discută chiar posibilitatea ca în 2004, când deja intrase în vigoare noul cod de procedură penală şi judecătorii erau cei care trebuiau să emită mandate de ascultare a telefoanelor, astfel de autorizaţii să fi fost eliberate tot de procurori.

Recent, preşedintele României, Traian Băsescu, a afirmat că în 2005 au fost ascultate 2.373 de persoane şi 6.370 de posturi telefonice, cifre confirmate la BBC de purtătorul de cuvânt al SRI.

Traian Băsescu a mai precizat că toate mandatele de interceptare au fost emise de judecători.