Cristina Cristescu corespondenta BBC în Olanda

	Celelalte şapte partide politice din parlamentul olandez s-au pronunţat în favoarea ratificării

Aşa cum se anunţase deja, Alianţa Creştin-Democrată (CDA), condusă de premierul Jan Peter Balkenende, cu 44 de deputaţi - şi Partidul Socialist, cu 8 deputaţi au votat împotrivă, lor alăturându-li-se şi doi independenţi.

Celelalte şapte partide politice din Parlament s-au pronunţat în favoarea ratificării.

	Harry van Bommel a cerut amânarea votului până după publicarea raportului comisiei

Deputatii au respins mai întâi două moţiuni introduse la finalul dezbaterilor de săptămâna trecută: una lansată de Harry van Bommel de la Partidul Socialist, prin care se cerea amânarea votului până după publicarea raportului comisiei, iar cealaltă semnată de Partidul Liberal şi Lista Pim Fortuyn, formaţiuni ce deţin 27, respectiv 7 locuri în Parlament.

Ultima moţiune a fost una simbolică, ea referindu-se la necesitatea respectării criteriilor de la Copenhaga, privind respectarea drepturilor omului, cu accent pe combaterea efectelor negative ale extinderii şi dublând practic tratatul de aderare.

O dezbatere încinsă

Rezultatul votului nu a fost unul lipsit de emoţii. Decizia de marţi de la Haga a urmat unor dezbateri aprinse ce au avut loc miercurea trecută în Parlament.

În timpul discuţiilor, Creştin-Democraţii - principalul partid la guvernare - au încercat să amâne ratificarea până la vară, după publicarea de către Comisia Europeană a următorului raport de monitorizare.

	Van Dijk a folosit ca argumente scandalurile de corupţie în care sunt implicaţi liderii PSD Adrian Năstase şi Miron Mitrea

Prin vocea purtătorului de cuvânt Jan van Dijk şi a liderului parlamentar Maxim Verhagen, CDA-ul a lansat şi susţinut în ultimii doi ani o imagine extrem de negativă a României.

De câte ori au avut ocazia, cei doi au vorbit despre România ca despre o ţară coruptă, cu un sistem juridic nefuncţional, care nu-şi are încă locul in Uniunea Europeana.

În ultima sa intervenţie, deputatul Van Dijk a folosit ca argumente scandalurile de corupţie în care sunt implicaţi liderii PSD Adrian Năstase şi Miron Mitrea, precizând că şi în actualul guvern există persoane acuzate că ar fi înşelat fiscul cu milioane de dolari.

Deşi au susţinut ratificarea, alte câteva partide mici de orientare socialistă şi populistă au precizat că vor monitoriza în continuare progresele făcute de România şi Bulgaria.

Liderii lor au spus că după aderare e posibil să ceara unele restricţii privind migrarea forţei de muncă dinspre cele două ţări către Olanda, dacă acest lucru va fi în interesul economiei olandeze.

Miniştrii au pledat în favoarea ratificării

Pe de altă parte, liderul Liberalilor, şi ei membri ai coaliţiei de guuvernământ, a precizat că nu există raţiuni pentru a continua impunerea de restricţii privind forţa de muncă din Europa Centrală şi de Est.

	Guvernul premierului Jan Peter Balkenende s-a pronunţat în favoarea ratificarii tratatului

Guvernul Olandei - condus de premierul Jan Peter Balkenende - s-a pronunţat în favoarea ratificarii tratatului. În ciuda campaniei negative duse de colegii săi de partid, ministrul de externe Ben Bot, şi el Creştin-Democrat, a spus că celor două ţări trebuie să li se ofere perspective clare şi un semnal încurajator.

El a replicat opozanţilor că "trebuie să fim critici, dar cinstiţi", spunând că Olanda are încredere în următorul raport de monitorizare al Comisiei, care va taxa toate întârzierile pe calea reformei.

Referindu-se la o remarcă a lui Jan van Dijk, care a spus că cele doua ţări trebuie tratate individual şi că Bulgaria este o victima a României, Ben Bot a afirmat că guvernul său nu va mai accepta în viitor tratate comune de aderare şi nici trasarea unei date fixe, cum este 1 ianuarie 2007 în cazul României şi Bulgariei.

	Ben Bot a afirmat că guvernul său nu va mai accepta în viitor tratate comune de aderare

El a mai precizat că e prea devreme să se pronunţe acum asupra activării clauzei de amânare, conform căreia aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană poate fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.

După ratificarea de marţi din Camera Reprezentanţilor, tratatul urmează sa fie trimis Senatului.

Votul senatorilor este însă unul formal, fără dezbatere şi va fi planificat cel mai probabil după publicarea raportului de ţară din luna mai.

Ratificarea va fi finală în urma promulgării de către Regina Olandei. Dificultăţile la ratificare ar putea fi întâlnite şi alte ţări din nordul Europei, cum ar fi Germania sau Suedia.