Cristina Cristescu corespondenta BBC în Olanda

	Votul urmează unei dezbateri maraton de peste şapte ore care a avut loc miercurea trecută

Din cele nouă grupări politice prezente la dezbateri, cea mai critică voce a fost cea a creştin-democraţilor, partidul condus de premierul Jan Peter Balkenende.

Aceştia au condamnat aspru corupţia din România şi au anunţat că vor vota împotriva ratificării.

Grupul creştin-democraţilor este cel mai mare din parlament, deţinând 44 de locuri dintr-un total de 150.

Ei sunt încrezători în general, dar scapă din vedere informaţiile şi exemplele de ultimă oră. Jan Van Dijk

Într-o declaraţie făcută la BBC după dezbaterile de săptămâna trecută, Jan Van Dijk a recunoscut înfrângerea partidului său, estimând că tratatul va fi ratificat cu o majoritate de două treimi, ceea ce înseamnă că aproximativ o sută de voturi vor fi pentru şi cincizeci împotrivă.

Van Dijk a spus că va aştepta raportul de monitorizare al comisiei, subliniind că nici unul din celelalte partide nu iau subiectul în serios, aşa cum o fac creştin-democraţii.

Întrebat de ce crede că se întâmpla acest lucru, Van Dijk a răspuns că: "Ei sunt încrezători în general, dar scapă din vedere informaţiile şi exemplele de ultimă oră."

Într-un raport personal asupra ultimelor progrese făcute de România, Van Dijk vorbea despre corupţie folosind exemplele concrete ale foştilor guvernanţi Adrian Năstase şi Miron Mitrea.

Doar Partidul Socialist îi susţine pe Creştin-Democraţi

Creştin-democraţii nu sunt susţinuţi marţi decât de Partidul Socialist (cel mai de stânga din parlament), care deţine opt locuri în structura parlamentară.

	Harry van Bommel a cerut amânarea ratificării până la vară

Sesiunea va începe cu votul unei moţiuni introduse de Partidul Socialist, prin care deputatul Harry van Bommel a cerut amânarea ratificării până la vară, când comisia va publica următorul raport de monitorizare.

Domnul Van Bommel a declarat luni pentru BBC că nu se aşteaptă la un succes al iniţiativei sale, dar că partidul său va monitoriza în continuare corupţia din România.

El a mai precizat în interviu că Partidul Socialist va milita în continuare pentru restricţia migrării forţei de muncă din România şi Bulgaria către Olanda.

Când România şi Bulgaria vor adera la UE, piaţa muncii va fi invadată de forţa de munca ieftină care îi va afecta direct pe muncitorii olandezi. Jan Marijnissen

Deputatul olandez a precizat că partidul său nu doreşte o repetare a situaţiei de după aderarea Poloniei, când olandezii s-au confruntat cu un val de muncitori din Polonia de patru ori mai mare decât estimase guvernul - adică circa 100 000 de persoane.

Ideea a fost susţinută şi de liderul socialiştilor, Jan Marijnissen, într-un articol intitulat: "Ajutor, vin polonezii!". Printre altele, Marijnissen spunea: "Când România şi Bulgaria vor adera la UE, piaţa muncii va fi invadată de forţa de munca ieftină care îi va afecta direct pe muncitorii olandezi."

Lista Pim Fortuyn şi-a schimbat poziţia

Deţi iniţial se pronunţase împotriva ratificării, Lista Pim Fortuyn - partidul politicianului naţionalist de dreapta ucis acum patru ani - şi-a schimbat punctul de vedere şi va susţine marţi Tratatul. Lista Pim Fortuyn deţine şapte locuri în parlamentul de la Haga.

Există o mulţime de posibilităţi de a monitoriza procesul de aderare a României şi Bulgariei în timp ce acesta continuă. Mat Herben

Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat la BBC că fracţiunea sa crede în continuitatea procesului şi că o amânare a ratificării ar crea un impact negativ asupra ambelor ţări.

"Există o mulţime de posibilităţi de a monitoriza procesul de aderare a României şi Bulgariei în timp ce acesta continuă", a declarat Mat Herben.

Întrebat de ce partidul său şi-a schimbat punctul de vedere, politicianul a răspuns că decizia de a susţine ratificarea se bazează pe evaluări permanente şi că Lista Pim Fortuyn crede că susţinerea e cea mai bună variantă în acest moment.

Conform lui Herben, un alt argument în favoarea ratificării este cel practic: "cei care votează pentru ratificare sunt majoritari, deci n-am câştiga nimic votând împotrivă", a spus el.

Deputatul a precizat că partidul său va monitoriza în continuare România şi Bulgaria şi că aşteaptă cu nerăbdare următorul raport de evaluare de la Bruxelles.

	Ministrului de externe Ben Bot crede că România şi Bulgaria trebuie să fie încurajate să-şi continue reformele

În funcţie de rezultatele viitoare, Lista Pim Fortuyn ar putea cere blocarea accesului forţei de muncă dinspre cele doua ţări către Olanda.

"Dacă va fi în interesul economiei olandeze, e posibil să cerem ca în primii ani după aderare, românii şi bulgarii să primească restricţii legate de munca în Olanda, aşa cum am făcut în cazul Poloniei".

Guvernul olandez şi-a exprimat susţinerea deplină pentru ratificarea tratatului, precizând - prin vocea ministrului de externe Ben Bot - că România şi Bulgaria trebuie să fie încurajate să-şi continue reformele.

Presa olandeza - lipsă de interes

Ocupată cu trimiterea de noi trupe în Afganistan, presa olandeză aproape că a trecut cu vederea dezbaterea asupra tratatului de aderare a României şi Bulgariei.

Pentru a compensa lipsa de interes a colegilor de breaslă, cotidianul olandez NRC Handelsbald, supranumit şi ziarul de calitate al olandezilor, a publicat imediat după dezbaterea de săptămâna trecută nu mai puţin de trei materiale pe aceeaşi temă - toate cu un ton critic şi toate în susţinerea argumentelor creştin-democraţilor.

Într-unul din articole intitulat: "CDA nu e singur în Europa", ziarul precizează că şi în alte ţări europene tendinţa de a respinge aderarea României şi Bulgariei e în creştere.

"Pentru aderarea celor două ţări, votul negativ al creştin-democraţilor nu înseamnă nimic. Majoritatea parlamentară se va pronunţa pozitiv. Totuşi, votul celui mai mare partid de la guvernare ilustrează schimbarea rapidă a climatului politic vizavi de lărgirea Europei - o schimbare care se manifesta mai mult la nivel european decât în parlamentul de la Haga", se arată în material.

În articol se mai precizează că aderarea celor două state în 2007 e încă nesigură, dar că în momentul în care comisia va publica raportul de monitorizare va fi prea târziu pentru parlamentarii olandezi să mai facă ceva.

Într-un alt material publicat pe aceeaşi pagină şi intitulat "Semnal greşit", NRC arată că: "cei care se opun ratificării au dreptate. Există încă multe dubii legate de corupţie şi de funcţionarea justiţiei."

"Cu un an în urmă, fostul comisar european Bolkestein numea România o ţară "total coruptă", iar Transparency International o descria drept cea mai coruptă ţară din Europa Centrală. Nu există dovezi că situaţia s-a schimbat între timp" se precizează în continuarea articolului.

"Ţările corupte cu un sistem juridic parţial nefuncţional nu sunt acasă în Europa", se mai arată în articol.

NRC nu se opreşte aici. În ediţia sa de sâmbătă, ziarul publică rezultatele unui sondaj de opinie lansat pe pagina de Internet, concluzionând: "România şi Bulgaria - încă în afara Uniunii Europene".

Conform publicaţiei, aproape 60% dintre participanţii la sondaj consideră că România şi Bulgaria trebuie să rămână pentru moment în camera de aşteptare a Uniunii.

Ziarul prezintă apoi câteva dintre opiniile cititorilor: „mai întâi trebuie să se instituie o administraţie de calitate şi transparentă” - este de părere Thérese de Kok, din Ede.

„Mi-e teamă că va dura ani de zile până când vor dispărea toate formele de corupţie şi anul 2007 mi se pare mult prea apropiat pentru aderarea acestora.”

„Atât timp cât corupţia nu este stavilită iar respectarea drepturilor omului nu este pusă în practică” - afirmă Puck M. de Laat, din Horst, „ţărilor în cauză le-ar mai trebui încă zece ani până să-şi pună lucrurile în ordine.”