Acordul dintre România şi FMI a fost suspendat din cauza neînţelegerilor privind bugetul României pe 2006

Delegaţia FMI consideră că politicile economice ale autorităţilor de la Bucureşti sunt axate pe obiective pe termene prea scurte.

Acordul României cu FMI a fost semnat în septembrie 2004. Acordul era de tip stand-by preventiv şi dădea posibilitatea României să împrumute bani de la FMI în caz de nevoie.

Delegaţia FMI a ajuns la concluzia că România îşi neglijează interesele economice pe termen mediu. Şeful Delegaţiei FMI în România, Emmanuel van der Mensbrugghe a declarat:

"Economia continuă să se supraîncălzească. Cererea de bunuri şi servicii în România depăşeşte cu mult oferta. Această cerere în continuă creştere duce ca diferenţa dintre importuri şi exporturi să crească şi crează presiuni inflaţioniste. În opinia noastră, politicile economice actuale nu vor putea gestiona situaţia".

Încetarea acordului cu România este legată şi de faptul că, după mai multe runde de discuţii, delegaţia FMI a ajuns la concluzia că Guvernul are aşteptări nerealiste.

"Considerăm că proiectul de buget este nerealist. Acesta propune un deficit bugetar de 0,5 la sută din PIB. Noi credem că deficitul va fi mai mare, din mai multe motive. În primul rând, veniturile sunt în mod clar supraestimate. La capitolul cheltuieli, bugetul prevede o scădere a acestora cu 0,5 la sută din PIB pentru bunuri şi servicii. Având în vedere presiunile la care a fost şi este supus Guvernul, credem că aceste cheltuieli nu vor putea fi reduse."

Reprezentanţii FMI mai spun că întărirea leului şi încetinirea scăderii inflaţiei fac ca economia României să piardă din competitivitatea comparativă. Aceasta înseamnă că nu va face faţă integrării în Uniunea Europeană. După ce a reuşit scăderea inflaţiei sub 10 la sută, România ar trebui să-şi încetineascîă şi ritmul de creştere a salariilor din sectorul bugetar.

"Pe parcursul ultimelor 12 luni au avut loc 4 creşteri salariale. În noiembrie 2004, decembrie 2004, ianuarie 2005 şi recent în octombrie 2005. Creşterea cumulată a salariilor în ultimul an este de 50 la sută. Nu poţi reduce inflaţia cu acest mod de a creşte salariile", a spus şeful delegaţiei FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe.

Acordul cu FMI nu prevedea împrumutarea unor sume României decât în situaţii excepţionale. La acest capitol, a spus şeful delegaţiei FMI, România nu pierde nimic.

Însă încetarea acordului ar putea reduce ratingul de ţară acordat României şi în acest fel scăderea încrederii investitorilor. "Nu este în interesul nostru acest lucru", a mai adăugat şeful delegaţie FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe, "dar avem obligaţia faţă de comunitatea economică internaţională să dăm o imagine corectă a situaţiei din România".

În replică, un comunicat de la ministerul de finanţe explică:

"Guvernul se concentrează pe elaborarea unui set de măsuri fiscale pe termen mediu, care este de preferat câştigurilor imediate de venituri bugetare care ar putea fi generate de creşterea unor impozite. Pe termen mediu, Guvernul va aborda problemele structurale pe partea veniturilor bugetare, astfel încât veniturile (ca pondere în PIB) să poată asigura un nivel al cheltuielilor apropiat de cel din ţările UE. Chiar dacă în prezent, atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetare în România se situează la niveluri mult inferioare celor din ţările UE, România înregistrează deficite bugetare mult inferioare celor din aceste ţări, iar ponderea datoriei publice în PIB este mult sub nivelul din UE."