Dinu Patriciu respinge acuzaţiile din Raportul Volcker

Mai multe companii europene se luptă să-şi apere reputaţia, în urma acuzaţiilor lansate de raportul asupra Programului "Petrol contra hrană", întocmit de fostul preşedinte al Băncii centrale a SUA, Paul Volcker.

Raportul arată că atunci când au cumpărat petrol irakian în cadrul programului, 139 de firme au plătit diferenţe de preţ ilegale ajunse la oamenii regimului Saddam; printre ele, de altfel, se numără şi firme româneşti. Cea mai cunoscută este Rompetrol, beneficiară a unui contract în care ar fi plătit 70 de milioane de dolari, alţi 700 de mii de dolari fiind plătiţi, potrivit raportului, peste preţul din contract.

Preşedintele companiei Rompetrol Dinu Patriciu a declarat la BBC că nu e nimic nefiresc în prezenţa Rompetrol în acest raport, şi în plăţile respective „surcharges", făcute în cadrul Programului „Petrol contra hrană".

Reprezentanţi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au declarat că procurorul general Ilie Botoş va studia săptămâna viitoare textul raportului urmând să ia ulterior o decizie privind o eventuală implicare a instituţiei în acest caz.

"Mita din afacerile umanitare"

	Paul Volcker face distincţia dintre plăţile ilegale din domeniul afacerilor cu petrol şi mita din comerţul cu 'bunuri umanitare'

Totul în vreme ce funcţionarii ONU s-au dovedit incapabili să exercite controlul administrativ asupra acestor operaţiuni.

Lumea afacerilor din Europa: de la negări la anchete

Gigantul Siemens a dezminţit acuzaţiile că, în cadrul afacerilor umanitare, ar fi plătit peste un milion şi jumătate de dolari mită şi a calificat concluziile raportului drept "premature şi nejustificate".

Însă compania Volvo a anunţat că a declanşat o anchetă, în urma declaraţiilor făcute de agentul său, care a recunoscut în faţa comisiei independente de anchetă că a efectuat plăţi ilegale în Irak. Totuşi, a precizat conducerea companiei, Volvo nu consideră că a fost vorba de mită, o practică pe care o condamnă, ci de aşa numitul "sistem 10 la sută", care, la data respectivă, nu a fost perceput drept mită.

	Programul "Petrol contra hrană" s-a desfăşurat între 1996 şi 2003; scopul lui: să ajute poporul irakian, pe durata sancţiunilor internaţionale impuse regimului Saddam

Potrivit agenţiei Associated Press, ancheta din Elveţia se concentrează asupra a 4 persoane iar o companie petrolieră cu sediul la Geneva ar fi fost deja amendată cu 40.000 de dolari pentru plăţi ilegale în cadrul programului "petrol contra hrană."

Companiile ruseşti menţionate în raport au reacţionat dur, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că raportul s-a slujit de documente falsificate, care conţineau semnături falsificate ale unor oficiali ruşi.

Raportul acuză banca franceză BNP Paribas, care a gestionat programul Naţiunilor Unite, că s-a aflat în conflict de interese: pe de-o parte ar fi trebuit să asigure transparenţa unui program internaţional, gestionat de ONU, iar pe de alta trebuia să îşi protejeze clienţii cărora le acorda credite ca să cumpere petrol irakian.

Banca e acuzată şi că nu a intervenit atunci când companii obscure depozitau sau retrăgeau sume uriaşe de bani, într-un flux de afaceri frenetic. Însă banca franceză a dezminţit acuzaţiile şi a afirmat că "a fost de bună credinţă şi acţionat în conformitate cu rezoluţia ONU" respectivă.

Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al ministrului de externe al Franţei a declarat că Franţa doreşte ca, citez "să se facă lumină deplină asupra corupţiei din cadrul programului petrol contra hrană", adăugând că judecătorii francezi anchetează 10 oficiali şi oameni de afaceri. Se bănuieşte că alocaţiile în petrol de care au beneficiat aceştia ar fi constituit mită.