Ana Maria Bota

Jean Claude Juncker, premierul Luxemburgului

"Trebuie sa constatăm în această seară că Europa nu-i mai face pe oameni să viseze", a declarat cu vizibilă amărăciune Jean Claude Juncker, premierul luxemburghez care deţine în acest moment un post de neinvidiat - preşedinte al Consiliului Uniunii Europene.

El şi-a îndemnat colegii să explice mai bine avantajele Europei unite, a monedei unice şi a extinderii, contracarând impresia periculoasă de incertitudine creată în restul lumii.

Într-o declaraţie semnată de dl Juncker alături de preşedintele Comisiei Europene şi de cel al Parlamentului European, ei arată că au auzit mesajele francezilor şi olandezilor privind proiectul european şi că împreună vor oferi un răspuns.

Dar nu e mesajul cel mai clar că alegatorii din două ţări fondatoare au respins pur şi simplu proiectul de constitutie şi că el a devenit acum caduc?

Nu, argumentează preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso:

"Problema e că toţi cei 25 de lideri europeni au semnat Constituţia şi s-au angajat în acest proces. Era deja prevăzut că unele ţări nu vor ratifica şi din păcate asta s-a întâmplat acum în două ţări importante.

Nu subestimez problema, spune dl Barroso, dar toate ţările membre trebuie să aibă ocazia să se exprime în mod democratic privind calea de urmat acum şi sper că la summitul din 16-17 iunie vom avea un mesaj clar pentru Uniunea Europeană şi restul lumii".

Dl Barroso le-a cerut celorlalţi lideri europeni să se abţină de la iniţiative unilaterale până la summit.

Mesajul pare îndreptat în primul rând către Marea Britanie, care va amâna probabil săptămâna viitoare proiectul de lege pregătind referendumul.

Rezultatul unui vot privind Constituţia Europeană în cea mai eurosceptică membră a Uniunii era întodeauna incert, dar acum mulţi cred că ar duce la o umilire inutilă pentru guvernul laburist, revenit oricum la putere în primăvară cu o majoritate redusă.

În plus, premierul Tony Blair va prelua preşedinţia Uniunii de la dl Juncker la 1 iulie, când va trebui sa gereze rezultatele deciziei pe care o vor lua cei 25 la Bruxelles.

Ei se confruntă poate cu cea mai gravă dilemă din istoria Uniunii. Dacă urmează o declaraţie politică anexată la Constituţie, ei ar trebui să continue ratificarea pâna în noiembrie 2006.

În acel moment, dacă 20 de ţări membre au ratificat şi una sau câteva întâmpină probleme - se arată în declaraţie - liderii europeni trebuie să analizeze situaţia.

Dar declaraţia era prevazută pentru ţări mici ca Irlanda sau recalcitrante ca Danemarca care au mai fost chemate şi în trecut să voteze de două ori asupra unui tratat european.

Nimeni nu-şi închipuie că francezilor sau olandezilor li se poate cere să-şi schimbe părerea după voturi aşa de convingătoare.

Dincolo de chichiţele legale, există însă un imens risc politic - un lanţ de alte voturi negative ar putea arunca Uniunea într-o criză de încredere din care cu greu şi-ar mai reveni.

Până una alta, liderii europeni îşi spun speranţa în două ţări mici - Letonia, care va ratifica pe cale parlamentară chiar azi, aducând numărul de ţări care au spus Da la zece, şi Luxemburgul, care va organiza un referendum în iulie.

Pe acest fundal incert, tot mai mulţi cer o perioadă de consolidare a Uniunii şi o încetinire sau chiar o stopare a extinderii, aflată, alături de situaţia economică, la sursa nemulţumirii multor vest-europeni.

Euro-deputatul creştin-democrat Elmar Brok este printre politicienii germani influenţi care vizează şi România. L-am întrebat dacă ratificarea tratatului de aderare poate fi afectată:

"Depinde foarte mult de raportul anual al Comisiei Europene, mi-a spus dl Brok. Trebuie să fie foarte clar tuturor că nu există nici un automatism, şi că numai acele ţări care îşi îndeplinesc toate obligaţiile politice, economice şi legale pot intra.

Unii cred că pot intra oricum automat, dar realitatea în politică este ceea ce cred alegătorii", conchide şeful Comisiei de politică externă a Parlamentului European.

Vremuri grele aşadar, pentru ţările care aşteaptă la uşa Uniunii Europene, dar şi pentru cele aflate deja înăuntru.