Nu există deocamdată nici o dovadă concretă că Iranul ar poseda un astfel de arsenal. Însă Statele Unite spun că dat fiind activul Teheranului în materie regională, nu i se poate permite să se doteze cu arme atomice, pe care nu le-ar putea folosi, spun experţii de la Washington, decât în scopuri agresive.

Să nu uităm, spun ei, exportul fundmentalismului religios, războiul de opt ani cu Irakul, dorinţa de a domina Golful, sponsorizarea grupărilor teroriste, printre care Hezbollah şi ura viscerală faţă de Israel, a cărui existenţă nu o recunoaşte şi pe care-l numeşte cu apelativul voit jignitor de entitate sionistă.

Mai mult, pe lângă componentele programului său nuclear - pe care şi l-a pus la punct şi cu ajutorul importurilor ilegale de tehnologie din Pakistan - Iranul s-a dotat şi cu rachete care pot atinge, teoretic, Israelul.

Teheranul dă întotdeuana una şi aceeaşi replică-susţinând că programul său are intenţii pur paşnice, şi că însăşi Tratatul de neproliferare nucleară îi dă dreptul la aşa ceva.

Washingtonul nu-l crede, întrebându-se de ce ar avea Iranul nevoie de tehnologie nucleară când are printre cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze naturale.

Ca să evite o eventuală lovitură militară preventivă americană sau israeliană - aşa cum a procedat Israelul în 1981 cu centrală nucleară irakiană de la Osirak - Uniunea Europeană a intervenit, prin troica formată din Marea Britanie, Franţa şi Germania, încercând să convingă Teheranul să renunţe la programul său nuclear.

În noiembrie anul trecut, pe fundalul negocierilor cu reprezentanţii UE, Iranul îşi suspenda programul de îmbogăţire a uraniului - care poate fi folosit şi drept combustibil, dar şi la focoasele nucleare.

Deşi la un moment dat cele două părţi lăsau să se întrevadă un posibil compromis, iată că Teheranul înăsăpreşte tonul.

La sfârşitul săptămânii, principalul negociator iranian Hassan Rohani anunţa intenţia ţării sale de relua unele activităţi la centrul de conversie de la Isfahan, conversia fiind o etapă preliminară îmbogăţirii.

Un anunţ care nu de deloc pe placul reprezentanţilor europeni, ministrul de externe german Jishka Fischer afirmând că o eventuală reluare a îmbgogăţirii uraniunului va pune punct negocierilor cu europenii.

Caz în care Statele Unite vor fi mai mult decât tentate să înainteze acest caz Consiliului de securitate ONU.