Vladimir Putin şi-a asumat responsabilitatea pentru rezolvarea crizei

"Sarcina noastră e să îi salvăm pe cei care au devenit ostatici- a declarat preşedintele Putin într-un discurs la televiziunea naţională.

Sute de militari încercuiesc o şcoală din sudul Rusiei, unde un grup înarmat a luat ostateci, miercuri dimineaţa, cel puţin 350 de persoane, mulţi dintre ei copii.

Criza a intrat în cea de-a doua zi.

Rudele şi apropiaţii ostatecilor trăiesc momente de mare spaimă şi incertitudine.

Femeile au ochii roşii de plâns. Mulţimea a înnoptat lângă şcoală.

Oamenii au tot aşteptat ştiri iar joi dimineaţă, în a doua zi de criză, se simt neajutoraţi şi nesprijiniţi de autorităţile ruseşti, cărora le reproşează că nu oferă destule informaţii.

În paralel, şeful serviciilor secrete ruseşti a declarat că în nici un caz nu va fi folosită forţa la şcoala din Beslan.

Pe de altă parte, nu există semne de progres în negocierea cu atacatorii.

O măruntă veste bună

În tensiunea şi confuzia care înconjoară criza ostatecilor de la şcoala din Beslan - o măruntă veste bună: potrivit oficialităţlor ruseşti, câţiva copii au avut voie să vorbească la telefon cu cei dinafara şcolii.

Au spus că înăuntru condiţiile ar fi acceptabile.

Schimbul propus de părinţi, care s-au oferit să ia locul propriiilor copii, ca şi ofertele de a duce hrană, apă şi medicamente în incinta şcolii - au fost refuzate de atacatori.

Cel mai înfricoşător e că atacatorii au ameninţat că vor executa 50 de ostateci pentru fiecare om de-al lor care va fi doborât.

Revendicări confuze

Autorităţile ruseşti afirmă că nu mai e deloc clar ce anume revendică atacatorii, dar îi asigură pe părinţii copiilor de la Beslan că menţin toate liniile de comincare deschise cu răpitorii.

Iniţial s-a spus că răpitorii au cerut eliberarea unor camarazi de arme arestaţi în republica vecină, Inguşetia şi retragerea trupelor ruseşti din Cecenia.

Acum, autorităţile ruseşti le-au declarat jurnaliştilor că atacatorii, care ameninţă să arunce în aer şcoala, nu au formulat nici o cerere precisă.

Autorităţile ruseşti le-au oferit un culoar de liberă trecere atacatorilor - în schimbul eliberării ostatecilor - dar cererea a fost refuzată.

Cine sunt răpitorii?

Analiştii sunt de părere că atacatorii ar putea fi legaţi de gruparea cecenă care a provocat o criză asemănătoare a ostatecilor, în 1995, la spitalul din Budionovsk.

Dacă ar fi aşa, ar fi vorba de o grupare cu mult mai radicală decât cele ale separatiştilor ceceni apropiaţi de Mashadov, considerţi, prin comparaţie, nişte moderaţi.

Preşedintele Putin şi-a asumat răspunderea pentru rezolvarea crizei dar analistul Tom de Waall, expert în problemele Ceceniei, e circumspect în privinţa opţiunilor preşedintelui Rusiei

"Din nefericire pentru el, preşedintele Putin e legat de mâini şi de picioare. Şi-a făcut un renume de lider care nu negociază nici măcar cu separatiştii - darămite cu autorii unor acte de terorism".

Tom de Waall a precizat că Putin şi-a creat imaginea unui lider dur, care va rezolva criza din Cecenia fără indeciziile şi revenirile fostului preşedinte Boris Elţîn.

"Am văzut cu ocazia asediului (de acum doi ani) asupra teatrului moscovit, că a trimis înuntru trupele speciale şi oameni nevinovaţi au murit. Ce poate face acum, când ostatecii sunt copii? În plus, nu poate miza pe nici un sprijin cecen, fiindcă tocmai a organizat în Cecenia nişte alegeri considerate măsluite şi luate în râs de multă lume - e de părere Tom de Waal.