|
Apariţia artei pe teritoriul european pusă sub semnul întrebării | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cu peste 50.000 de ani în urma pe teritoriul european s-a dus un razboi care a determinat istoria umanitatii. Doua specii de hominizi s-au înfruntat, timp de mai multe mii de ani, într-o impresionanta competitie pentru supravietuire. Una dintre aceste specii a câstigat si a dat nastere oamenilor moderni. Specialistii discuta si astazi detaliile acestei confruntari. Cine era "omul modern"? Erau câstigatorii niste invadatori, veniti din strafundurile Africii? În ce fel i-a înlocuit homo sapiens pe europenii numiti oamenii din Neanderthal ? Cât de scurt si cât de violent a fost acest razboi ? Au convietuit ei o vreme pe teritoriul european ? Si, în sfârsit, ce avantaje avea Homo Sapiens care i-au permis sa supravietuiasca si sa câstige confruntarea ?
Multa vreme, specialistii au presupus ca homo sapiens era o specie mai evoluata, cu o capacitate craniana mai mare, cu abilitatea de a ciopli unelte, cu un anumit tip de structura sociala si asa mai departe. Toate aceste caracteristici au fost contestate.
Într-un recent studiu, o alta trasatura considerata specifica omului modern este pusa sub semnul întrebarii : capacitatea de a crea obiecte simbolice. Arta, adica. De zeci de ani, aparitia artei este legata de aparitia si evolutia " omului modern ". Numai acesta era capabil sa produca obiecte simbolice : de la statuete sculptate la motive pictate asociate cu un ritual funerar, si pâna la superbele desene " de pestera ". Un studiu recent vine însa sa conteste aceasta teorie. Originile artei sub semnul întrebării Primele semne ale creativitatii artistice au fost descoperite în figurine sculptate, gasite în mai multe locuri de Europa, vechi de 30.000 sau chiar de 40.000 de ani. Adica contemporane cu perioada în care se crede ca oamenii moderni au ajuns sa " ocupe " continentul european si sa-i înlocuiasca progresiv pe nativii neanderthalieni.
Ca urmare, majoritatea expertilor sustin ca arta a ajuns în Europa împreuna cu oamenii moderni. Printre probele aduse în sprijinul acestei teorii se numara si descoperirile din pesterile de la Vogelherd, de lânga Ulm, în Germania. Acolo au fost descoperite, în 1931, o serie de figurine sculptate, împreuna cu niste unelte de piatra si oase de Homo Sapiens.
Cu toate acestea, nimeni n-a dovedit pâna acum ca figurinele sculptate si oasele de Homo Sapiens au aceeasi vârsta. Era destul ca fusesera descoperite împreuna. Un studiu recent, realizat la Universitatea din Tubingen, a pornit însa exact de la aceasta întrebare. Care este vârsta statuetelor ? Determinarea cu carbon radioactiv a produs o surpriza. Oasele de Homo Sapiens nu sunt mai vechi de 5000 de ani, în timp ce uneltele de piatra si statuetele sculptate au cel putin 40.000 de ani. Cu alte cuvinte, sustin specialistii într-un studiu publicat în revista Nature, ramasitele umane au fost îngropate în mod deliberat - si s-a întâmplat ca în stratul de pamânt respectiv sa existe o serie de urme, mult mai vechi, ale unei alte civilizatii. Cui apartineau însa aceste urme de civilizatie ? Sa fi fost ele fabricate de neanderthalieni ? "Veriga lipsă" Ce e important în aceasta descoperire este ca ea demonteaza unul dintre putinele exemple concrete ale atât de des sustinutei legaturi între arta si omul modern. NU exista nici un motiv pentru care artefactele descoperite lânga Ulm sa fi fost fabricate de homo sapiens sapiens. Ele puteau apartine, foarte bine, si neanderthalienilor. Legatura între aparitia artei si sosirea omului modern în Europa este deocamdata nedemonstrata. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||