El a aruncat responsabilitatea asupra lentorii cu care se desfăşoară procesele.

Preşedinta Asociaţiei Magistraţilor, Viorica Costiniu, l-a contrazis, afirmând "Judecătorii nu sunt antrenaţi nici în angajamente, nici în lupte. Noi pur şi simplu judecăm".

Cine are dreptate, procurorul Morar sau judecătoarea Costiniu?

A eşuat lupta cu corupţia la vârf?

Problema este mult mai complexă, şi nu este suficient un răspuns care să împartă dreptatea între procurorul Morar şi judecătoarea Costiniu. Nu cred că dl procuror are dreptate acuzând lentoarea proceselor. Celeritatea procesului penal este doar un aspect, şi nu cel mai important, pe care un judecător trebuie să îl ia în seamă. Magistratul trebuie să judece corect, respectând legea de procedură - pentru a nu i se vedea casate sentinţele pentru vicii de procedură; imperativul respectării legii este în atenţia judecătorului, nu graba de a termina un anumit proces. Iar dacă există hotărâri de achitare, deci mult mai puţine condamnări decât se aşteaptă procurorii, asta se întâmplă pentru că învinuirile nu sunt fondate. Este dureros să trimiţi în judecată un om nevinovat doar pentru a te lăuda că ai întocmit un rechizitoriu şi ai demascat corupţii. În acest caz obligaţia judecătorului este să achite, nu să condamne. Cu tot regretul de a părea părtinitor, d-na Costiniu este cea care are dreptate atunci când afirmă că judecătorii nu sunt legaţi de angajamente (de a finaliza procesul într-un anume interval sau de a pronunţa o anume soluţie), ei au o singură obligaţie: de a judeca corect şi pe bază de probe. Pe de altă parte, de când este responsabilitatea procurorului şef DNA aceea de a se preocupa de activitatea judecătorilor?! Eu ştiam că misiunea domniei sale este să se asigure că instituţia pe care o păstoreşte lucrează bine şi eficient, nu alte instituţii ale statului.
Sorin-Mihai Militaru, Cluj-Napoca

Cine are dreptate? Ce întrebare... Mai degrabă aţi întreba cine este vinovatul? Vinovaţi suntem noi toţi, pentru că îi credem şi le-am acordat încredere până acum! Sunt mult prea "murdari" ca să facă curăţenie. Şi încă ceva: corb la corb nu-şi scoate ochii...
Ioan Peta, Miercurea Ciuc

Numai o constituţie europeană ar mai curăţa legile din România, făcute de multe ori de politicieni interesaţi. Din păcate nici europenii nu se înţeleg în această privinţă.
Anton, Bacău

Bineînţeles că lupta cu corupţia la vârf a eşuat. Daniel Morar este cel care vorbeşte des la telefon cu Preşedintele. El este cel care întârzie dosarul Flota. Restul e doar utopie. Toate ţările lumii au corupţie la vârf. Poate cineva să ne arate o ţară unde nu există corupţie la vârf? Atâta timp cât un popor e îndrăgostit de propagandă şi de un singur om, acel popor va avea parte numai de corupţie, sărăcie şi nefericire. Emigraţia arată multe.
Bibi Ionescu, SUA

România nu mai are specialişti în nici un domeniu. România mai există doar sub o formă oficială şi doar pentru ca întregul mapamond să nu fie oripilat de dispariţia unei ţări întregi.
Ioan Dumitru, România

Am observat că în România post-decembristă există încă trei principii de bază: 1. Cine fură puţin e prost şi ajunge în puşcărie, cine fură mult ajunge parlamentar. 2. Cetăţeni nu furaţi - Guvernul nu vrea concurenţi 3. Legea e făcută să fie călcată - mai ales de cei ce o votează! Cine e vinovat? Probabil inspector Cattani, care nu s-a născut încă şi pentru mafia românească.
Marian Condrat, SUA

Corupţia la vârf este o cauză pierdută atât timp cât grupările financiare mafiote din România conduc guvernul României: Stamen Stanchev a oferit "consultanţă" pentru: privatizarea Petrom - Dinu Patriciu (PNL), sistem energetic - Codruţ Şereş (PC), cumpărarea navelor britanice - Ion Ţiriac ("comisioanele" fiind virate în conturile din Cipru după care în conturile lui D. P. Popescu, Năstase etc - PSD), formarea Petrom Service - Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vântu ( sponsorii a 2/3 din serviciile secrete române şi a poliţiei române, ca şi a 2 partide politice - PSD şi PNL), trustul de presă al lui Voiculescu (PC), ca şi alte afaceri ale acestora. Mai departe cred că aveţi mai multe surse de informare ca să faceţi schema mafiei politico-financiare din România şi să constataţi că nu există şanse ca România să scape de corupţie.
Sanda

Păi cu lentoarea asta n-o să se rezolve problema ăstora nici încă 17 ani... Puţin contează cine are dreptate! E o parte din tot ansmblul ăsta înjositor, unde se joacă pe sub masă. Mi-e teamă că-l vor resimţi şi alte generaţii. Sunt vinovaţi pentru ce se întâmplă?
Sebastian, România

Asta-i întrebare care aşteaptă răspuns??? Corupţii care conduc corupţia, ăştia-s vinovaţi. Pe de o parte Tăriceanu şi gaşca lui, pe de alta Băsescu cu gâsculiţa lui şi când or veni din nou la putere FSN-iştii.
Dan, Timişoara

Primii vinovaţi suntem noi, toţi românii, pentru că nu ştim să facem presiune asupra politicenilor pentru legi mai bune (fără multe interpretări). În al doilea rând cei mai vinovaţi sunt politicenii, pentru că fac legi care au porţi de scăpare pentru ei şi pentru cei bogaţi. În al treilea rând sunt vinovaţi magistraţii care se lasă corupţi.
Teofil-Doru Pomîrleanu, Constanţa

Judecătorii pur şi simplu judecă, aşa cum afirmă d-na Costiniu? Asta nu înseamnă mare lucru, atâta timp cât viteza cu care se judecă este foarte mică. Dar dacă lentoarea menţionată de dl. Daniel Morar este intenţionată? Domnia sa nu poate controla toate detaliile din spatele dosarelor de corupţie, detalii ce depind de eşalonul doi din Justiţie, care frânează cât poate finalizarea dosarelor.
Hristu Culeţu, Constanţa

Este cât se poate de clar faptul că sistemul judiciar din România se ocupă extrem de rapid de "găinării", adică de omul de rând care fură un lemn din pădure de exemplu. Desigur şi acestea trebuie stârpite dar...acelaşi sistem judiciar este lovit de lentoarea "melcului" atunci când este vorba de marea corupţie şi de marii corupţi. Stimabililor, marea corupţie se află peste tot în România atunci când vorbim de instituţiile statului. Nu rezolvi nicăieri nimic dacă "nu te duci de acasă". Doamna Macovei a fost eliminată din joc tocmai pentru că a lovit în câteva capete de la vârf, cum ar fi D-l Adrian Năstase, Dinu Patriciu, Ion Ion Ţiriac etc...şi foarte curând va fi rândul Domnului Morar să părăsească această barcă. Aceştia şi încă alţii câţiva au fost incomozi în sistemul juridic din România. Actuala putere PNL-PSD are tot interesul ca justiţia să doarmă, deoarece ei nu şi-au făcut încă toate planurile. Aceşti doi ani de guvernare PD - PNL cu Domnul Băsescu în coasta lor le-a cam stricat jocurile tuturor. Lupta este abia la început.
Eliu Paslav, Mureş

Se pare că în ciuda ''multor eforturi'', lupta cu corupţia la vârf a devenit un mit. E posibil ca procurorul Morar să aibă partea lui de dreptate în cele afirmate. Dar în România încă mai funcţionează metoda “o mână spală pe alta”, iar pentru a depăşi acest fenomen mai avem de aşteptat. Virusul corupţiei este în sângele multora din funcţiile publice, iar interesele personale au fost întotdeauna pe primul loc în România.
Cristian Dirnu, SUA

Desigur că Morar are dreptate, dar se pare că luptă de unul singur cu mafia din justiţie. Cât despre lupta cu corupţia la vârf, se pare că va eşua iar.
Dragoş Cioranic, Canada

Fostul ministru al justiţiei, doamna Macovei, doamna procuror general al României şi domnul Morar au format cel mai onest, capabil şi hotărât triunghi justiţiar al României postmoderniste! Din păcate doamna Macovei, lipsită de un suport popular explicit şi manifest, a fost exclusă de acei politicieni care s-au văzut ameninţaţi în interesele lor mafiote şi care, dacă nu se schimbă personajele politice actuale, vor hotărî permutări ..."disciplinare" şi în dreptul celorlalţi doi rămaşi să lupte cu morile de vânt! Dreptul românesc a însemnat dintotdeauna în ansamblu...strâmbătate, mai întâi datorită genomului românesc cu tare caracteriale profunde şi persistente şi apoi, ca urmare, formularea legilor şi mai apoi interpretarea lor abuzivă de potenţaţii zilei! Un individ cu IQ mediu care priveşte la faciesul domnului Morar şi ascultă exprimările sale vizavi de activitatea dumnealui şi obiectivele vizate, nu poate să nu deceleze o sinceritate naturală şi intenţii cât se poate de cointeresate d.p.d.v profesional! Este adevărat că mai sunt magistraţi în justiţia română care au reuşit să se situeze în sfera neutralităţii în profesie (fie sunt tineri, sau mai în vârstă cu coloana dreaptă), dar sunt sigur că circa 75% dintre ei nu au nici o vocaţie sau competenţe morale pentru această nobilă profesie! Singura soluţie în vederea naşterii unei justiţii reale în România înseamnă reforma politică din temelii, cu respectarea legii lustraţiei şi a legii ANI!
Valeriu, Austria

Suntem o societate de simulanţi! Întregul sistem, procurori, judecători, avocaţi, parlament, guvern, sunt prinşi în această sarabandă drăcească a simulării dimpreună cu întreaga populaţie care simulează respectul pentru lege, dorinţa de muncă, chiar bunăstarea. Şi cea mai perfectă simulare începe întodeauna cu pervertirea noţiunilor. Dovadă este faptul că noi nu am reuşit până acum să definim ce înseamnă corupţie, muncă, onestitate, merit, etc. În concluzie nici nu putem vorbi despre eşuarea a ceea ce încă nu am definit.
Alexandru Jecu, Bucureşti

Da, s-ar putea spune că lupta anticorupţie a eşuat. Vinovaţi de aceasta superîncetinire a judecării dosarelor se fac judecătorii, care sunt şi ei oameni cu sentimente politice, ca să nu spun convingeri şi care au primit comanda politică şi un cont în bancă să "cânte" cum trebuie. Eu mă judec din 1991 pentru nişte drepturi funciare, am câştigat dreptul de a avea acest pământ (dupâ câţi ani) dar nu mai este pământ, el fiind dat unora care n-au avut neam de neamul lor pământ. S-a făcut oare acea dreptate "originală" a fostului preşedinte Iliescu?
Cristian

Cei care se justifică trebuie să înţeleagă că atâta timp cât nu produc ceva concret ei vor fi in continuare criticaţi şi vor fi sub lupa suspiciunii. Nu există scuze atunci când cu răceală şi indiferenţă condamni într-un timp scurt un om batrân la ani de închisoare pentru lucruri care nu ţin de siguranţa ţării şi a cetăţeanului, iar cei care într-adevăr corespund acestor acuzaţii li se permit amânari şi spaţiu de manevră. Când cel cu bani scapă, ce exemplu poate da justiţia pentru un cetăţean de rând? Dacă pentru un cocean de porumb poţi fi condamnat de ce nu şi pentru o conservă? NU EXISTĂ SCUZE PENTRU JUSTIŢIE!
Vasilică, Statele Unite

Nici o şansă ca legea sa guverneze, căci cine ne sunt magistraţii? Oameni vechi şi noi care ei înşişi au destule păcate şi deci oricând pot fi şantajaţi. Şi apoi şi ei sunt oameni care vor să trăiască bine încă de tineri, nu când vor ajunge la pensie când fiecare dintre noi începe "să-şi caute de suflet" şi nu-l mai încântă" cele lumeşti". Cum poţi să fii cinstit când cei din jurul tău se îmbogăţesc într-un an cât alţii într-o viaţă şi chiar mai mult, îţi râd în faţă şi-ţi arată ostentativ cu nonşalanţă opulenţă lui?
Romeo Iulian Ciocănea

Daniel Morar are mare dreptate când spune că lupta cu corupţia la vârf este foarte lentă. De ce? Pentru că sunt foarte mulţi oameni puternici, bogaţi şi corupţi, care, normal, vor să scape de mulţii ani de puşcărie pe care ar merita să-i facă şi profită la maximum de legile proaste ale României ca să tergiverseze foarte mult procesele în care sunt implicaţi, în speranţa că vor scapa. Eu sper să nu scape nimeni fără pedeapsa cuvenită.
Mihail Voloşniuc, Feteşti

Vina este a celor ce adoptă legi în baza cărora la nivel înalt se poate fura, a celor ce adoptă legi care îşi pun piedică una alteia şi, a celor din justiţie, care preferă să aplice legile în aşa fel încat cel acuzat de corupţie să fie "un persecutat politic" până la urmă.
Sandina Stana, Târgovişte

1) Pentru mine are dreptate domnul Morar. Punctul de vedere al judecătoarei Costiniu mi se pare a fi împotriva faptelor. El este auzit în România de la începutul anilor 1990, când a început propagarea ideii potrivit căreia avocaţii buni pot dezarma acuzarea şi judecătorul în orice caz de corupţie, în pofida oricăror evidente. Aşa a justificat justiţia, în mod permanent până acum, corupţia uriaşă din România.
2) Pentru a spera în diminuarea corupţiei la vârf, judecătorii, procurorii şi
avocaţii anilor '90 care au făcut aranjamente peste spiritul şi conţinutul
legii trebuie să plece din justiţie. România ar trebui să identifice mai întâi marii corupţi din Justiţie, înainte de a bloca corupţia guvernamentală şi parlamentară. Corupţia îmbracă forme multiple, iar cea din justiţie se referă la numiri pe posturi pe criterii legate, în esenţă, de capacitatea de muşamalizare a marilor acte de corupţie şi politice.
Adrian Ardelean, Bucuresti

Ciudat, nu? Nu ştiu cum funcţionează mecanismul judiciar, dar din 126 de dosare grele, să nu fi fost soluţionat sau să fi fost încheiat măcar cu o condamnare de aici doveste că justiţia nu funcţionează, sau nu toţi sunt egali în faţa legii, mai avem de mâncat, sau răbdare şi tutun până când justiţia va funcţiona în adevăratul sens al cuvântului, cred că nu meritam să intrăm în UE până nu se rezolva acest capitol, sau mai bine zis meritam clauza de salvgardare, până ce ce se rezolva acest domeniu sensibil.
Dorel, Sibiu

Sa sperăm că lupta împotriva corupţiei nu a eşuat. Consider că are dreptate Daniel Morar. Este adevărat că "judecătorii sunt indepndenţi şi se supun numai legii", dar scopul legilor anticorupţie nu este în final angajament, luptă, pot judecatorii ignora finalizarea legilor şi spiritul lor? Procedura, respectarea drepturilor este chestiune de profesionalism, nu de fond. Pe fond, judecătoarea Viorica Costiniu nu are dreptate: ea fiind din interiorul sistemului, prin "apărarea" pe care o face în nepronunţarea condamnărilor denotă un singur lucru: a trimis DNA în judecata 126 de cazuri de nevinovaţi, inocenţi? Ceea ce afirmă Viorica Costiniu este revoltător.
Ileana Leoveanu, Bucureşti

Consider că are dreptate Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar. Lupta continuă dar foarte de încet.
Paloma, Piteşti

Nu cred că se poate vorbi de cine are dreptate în acest caz. Problema e că în asemenea cazuri sunt tot felul de interese nebănuite de cetăţeanul simplu care e bombardat cu tot felul de informaţii de părţile în cauză şi mass-media, iar dacă autorităţile competente se mai şi acuză între ele, atunci trăim în plin haos. Lupta cu corupţia la vârf are puţine rezultate concrete, nu a eşuat, dar, paradoxal, nu cred că va fi câştigată vreodată de cineva.
Nicolae Drăghiciu, Sibiu