Presa britanică analizează în detaliu situaţia politică din Iran în chiar ziua alegerilor parlamentare, punând accent pe faptul că multor reformişti li s-a interzis să candideze.

The Independent scrie că descalificarea în masă a 2200 de candidaţi a fost prima măsură preventivă luată înaintea alegerilor de ultraconservatorii fundamentalişti aliaţi preşedintelui Ahmadinejad.

A fost unul dintre semnele clare ale intensificării luptei pentru putere, care va ajunge la punctul culminant odată cu alegerile prezidenţiale de anul viitor, notează cotidianul britanic.

Publicul iranian a fost tratat cu un spectacol fără precedent al luptei dintre cele două facţiuni conservatoare principale, care s-au atacat pe tema loialităţii candidaţilor faţă de valorile islamice şi pe cea a rolului armatei în politică.

Un analist iranian citat de Independent spune însă că lupta electorală nu a fost însă una privind religia ci pur şi simplu o luptă pentru putere.

The Independent precizează că este o luptă cu trei direcţii: aliaţii preşedintelui Ahmadinejad luptă împotriva unei alianţe a duşmanilor acestui şi, totodată, împotriva reformiştilor, ale căror şanse la alegeri au fost oricum reduse prin descalificarea mai multor candidaţi.

The Guardian comentează că preşedintele Ahmadinejad nu are propria listă de candidaţi la aceste alegeri parlamentare de teamă ca scrutinul să nu se transforme într-un referendum privind activitatea sa de preşedinte.

Ziarul explică şi că fiecare detaliu al acestor alegeri pare să fi fost aranjat cu scopul de a preveni revenirea reformiştilor la putere.

Scrutinul are loc cu o săptămână înaintea noului an persan, când majoritatea oamenilor călătoresc.

Campania electorală a durat doar opt zile. Au fost impuse reguli complicate, care au impus limite mărimii fotografiilor candidaţilor, de pildă, sau a panourilor electorale care pot fi folosite.

The Daily Telegraph comentează că dacă în Iran ar exista un guvern democratic, atunci ar fi îndepărtat de la putere din cauza situaţiei economice.

Şomajul a ajuns la cote ameţitoare, chiriile la fel iar rata oficială a inflaţiei este de 20% deşi iranienii de rând sunt convinşi că e mult subestimată.

Teoretic, scrie ziarul, iranienii vor avea azi ocazia să-şi spună părerea în alegerile parlamentare.

Dar în realitate se repetă o poveste cunoscută.

Atunci când chiar au şansa să-şi exprime opinia, iranienii votează pentru reformiştii liberali, care doresc îmbunătăţirea relaţiilor cu Occidentul şi deschiderea pieţei şi a societăţii iraniene.

Aşa că regimul clericilor din acestui stat teocratic are grijă să nu le dea ocazia de alege, adaugă ziarul.