|
Poate ataca Israelul instalaţiile nucleare din Iran ? | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cu câteva zile înaintea publicării unui nou raport al Agenţiei ONU pentru Energia Atomică în legătură cu activitatea nucleară a Iranului, în SUA s-au exprimat temeri că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. Israelul, după părerea multora, deţine de ani de zile un arsenal nuclear dar acum împreună cu unele guverne occidentale se teme că Iranul s-a angajat la un program de înarmare nucleară deşi Teheranul susţine că toată activitatea sa nucleară este în scopul producerii energiei electrice. Vicepremierul israelian Saul Mofaz a cerut destituirea directorul Agenţiei pentru Energia Atomică, Mohamed El Baradei, pe care-l acuză că ignoră programul nuclear iranian. Mohamed El Baradei a susţinut cu consecvenţă că deşi Iranul şi-a încălcat obligaţiile internaţionale, programul său nuclear nu prezintă un pericol imediat şi că Teheranul ar avea nevoie de câţiva ani ca să construiască o bombă nucleară.
Recentul anunţ al preşedintelui iranian Ahmadinejad că în ţară sunt acum în funcţiune 3.000 de centrifuge pentru îmbogăţirea uraniului a dat fiori liderilor occidentali. Potrivit unor înalte surse militare de la Washington, existenţa unui număr atât de mare de centrifuge ar putea fi punctul care să declanşeze un atac aerian israelian. Experţii americani susţin că 3.000 de centrifuge operând timp îndelungat ar putea îmbogăţi într-un an suficient uraniu pentru o bombă atomică. Israelul a reacţionat la anunţul preşedintelui Ahmadinejad afirmând că nu va tolera Iranul ca putere nucleară.
"Convorbirile nu au oprit şi nu vor opri niciodată rachetele" a declarat ministrul israelian al apărării Ehud Barak în urma consultărilor cu şefii serviciilor de securitate. Iar vicepremierul Saul Mofaz a cerut destituirea şefului comisiei pentru energia atomică Mohamed el Baradei spunând că politica urmată de acesta periclitează pacea mondială. "Atitudinea sa iresponsabilă de a-şi băga capul în nisip în faţa programului nuclear iranian ar trebui să determinea darea lui în judecată", a declarat Mofaz în cursul unei vizite la Washington. Preocuparea faţă de intenţiile Israelului a fost intensificată de recentul atac al forţelor aeriene israeliene asupra unei instalaţii din Siria suspectată de activităţi nucleare. În 1981 Israelul a distrus reactorul nuclear irakian de la Osirak şi în prezent consideră Iranul cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii sale, mai ales în lumina apelului preşedintelui Ahmadinejad la "ştergerea Israelului de pe hartă".
Agenţia ONU pentru energia atomică a refuzat să facă vreu comentariu înainte de publicarea ultimului său raport, săptămâna viitoare. Iar însărcinatul UE cu probleme de politică externă Javier Solana urmează să raporteze şi el curând în legătură cu disponibilitatea Iranului de a renunţa la programul de îmbogăţire a uraniului in schimbul unor stimulente politice şi comerciale din partea occidentului. Dar ultimul discurs public al preşedintelui Ahmadinejad nu sună prea încurajator în această direcţie. Miercuri el a declarat la un miting că sancţiunile ONU nu au reuşit să oprească programul de îmbogăţire a uraniului.
"Omenirea trebuie să ştie că naţiunea noastră nu va renunţa la nici o iotă din drepturile sale nucleare. Cei care cred că pot obţine concesii de la noi, se înşeală amarnic" a adăugat preşedintele. La Londra cel puţin cinci membri ai comisiei parlamentare pentru afaceri externe refuză să participe la plănuita vizită în Iran susţinând că vizita ar fi o victorie propagandistică pentru regimul de la Teheran. Alţi opt deputaţi se vor duce însă. Este prima vizită a unei comisii parlamentare britanice în Iran de la capturarea şi deţinerea de către iranieni a 15 militari britanici în martie. Incidentul plus unele dovezi că regimul de la Teheran sprijină insurgenţii din Irak şi Afganistan a înrăutăţit relaţiile dintre cele două ţări. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||