Agricultura a suferit de pe urma proastelor guvernări şi scandaluri

O agricultură pusă pe butuci, după cu se exprimă analiştii şi chiar unii dintre cei care s-au implicat în activitatea din domeniu, inclusiv prin iniţiative legilslative.

Aceştia spun acum, fără menajamente, că, prin aranjamente de culise, toate guvernele de după 1989 au transformat agricultura în mijloc de îmbogăţire pentru clientela politică a celor aflaţi la un moment dat la putere, lucru care nu mai poate şi nici nu se vrea a fi schimbat prea uşor.

Terenuri distribuite discreţionar

Imediat după revoluţie cooperativele agricole de producţie au fost desfiinţate urmând ca terenurile să fie date înapoi ţăranilor. Ceea ce-a rămas în proprietatea statului trebuia să fie privatizat de guvern.

Vasile Lupu, initiatorul legii care îi poartă numele, privind retrocedarea terenurilor, a spus că împroprietărirea a dus la o fărâmiţare excesivă a terenurilor.

Ţăranii au primit câte o jumătate de hectar, maximum un hectar, pentru ca în 4-5 ani după aceea, să înceapă comasarea terenurilor în gospodării agricole colective după modelul colhozurilor şi în IAS-uri.

	Grâu românesc

Structuri controlabile de către cei aflaţi la putere şi folosite nu de puţine ori în scop electoral. "Familiile victimelor dictaturii au primit cele mai proaste terenuri dispersate în proporţie de 30 la sută. Terenurile bune au fost atribuite clientelei politice, pe mită, în acţiuni de corupţie şi au fost însuşite mai ales în scopul de revindere", a explicat Vasile Lupu.

Privatizările au dus apoi la scandalurile în lanţ

Agenţia Domeniilor Statului a administrat deficitar contractul de arendare pentru Insula Mare a Brăilei. Cele 56.000 de hectare sunt controlate acum de controversatul om de faceri, Culiţă Tărâţă, fost deputat PSD care a refuzat să plătească statului miliarde de lei – redevenţă stabilită prin contract.

În urmă cu mai puţin de doi ani, a izbucnit un scandal legat de ceea ce a fost numită privatizarea frauduloasă a celui mai mare IAS din Transilvania, cumpărat de investitori italieni.

Terenurile bune au fost atribuite clientelei politice, pe mită, în acţiuni de corupţie şi au fost însuşite mai ales în scopul de revindere. Vasile Lupu

Autorităţile au descoperit apoi că ar fi dispărut clădiri de ferme, utilaje agroindustriale, sute de vaci de lapte. Cele 2000 de ha de teren, cumpărate pentru aşa-numita "dezvoltare agricolă", sunt acum bune de "găzduit" fundaţii pentru vile şi cartiere rezidenţiale.

Despre fermele din Teleorman s-a scris că toate ar fi fost cumpărate la mica înţelegere, sub preţul pieţei, de aşa-numiţii baroni locali. Fie că sunt membri PNL, PSD sau PD.

Investitorii privaţi - o altă păcăleală

Dacă banii scoşi de la buget pentru subvenţionarea agriculturii ajungeau în agricultură din 1990 până acum, depăşeam Occidentul în rezultate. Vasile Lupu

În mare, modelul de preluare a fost aproximativ la fel în toate cazurile: societăţile au fost falimentate pentru ca, mai apoi, să se creadă că vine salvarea din partea investitorului privat. Acesta din urmă, prin intermediul mai multor firme, le-a cumpărat pe mai nimic.

Vasile Lupu vorbeşte despre cum s-au manevrat terenurile agricole în România.

"Aceste terenuri valorau peste 20 de milioane de euro. Dacă banii scoşi de la buget pentru subvenţionarea agriculturii ajungeau în agricultură din 1990 până acum, depăşeam Occidentul în rezultate. S-au scurs în afacerile directorilor, în propagandă electorală, iar în agricultură a ajuns foarte foarte puţin".

În multe situaţii, statul le-a acordat şi continuă să le acorde şi subvenţii. În schimb oamenii care şi-au dat pământul în arendă la cei numiţi "marii latifundiari ai secolului 21" s-au văzut nevoiţi să accepte sume modice, atât cât să supravieţuiască.