Pentru adoptarea ordonanţei ar fi fost nevoie de votul favorabil a 69 de senatori, proiectul având un caracter organic, însă, la vot, în favoarea ordonanţei s-au pronunţat doar 21 de senatori, fiind înregistrate 36 de voturi "împotrivă" şi 13 abţineri.

Înainte de a supune la vot raportul Comisiei juridice, sesizate în fond, preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă, a anunţat eronat că ordonanţa a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi că raportul comisiei de specialitate este unul de respingere, anunţ corectat de colegul său de partid, Şerban Nicolae.

"Raportul este de respingere a formei Camerei Deputaţilor, care era de respingere a legii. (...) Deci, dacă vom vota adoptarea raportului, respingem forma Camerei, care era de respingere şi pe urmă aprobare", a revenit domnul Tărăcilă.

Explicaţiile ulterioare nu i-au lămurit, însă, pe senatori, care nu au reuşit să strângă numărul de voturi necesare pentru adoptarea documentului, în favoarea raportului votând 45 de senatori, 20 pronunţându-se "împotrivă", iar 13 abţinându-se.

Raportul elimina din textul ordonanţei prevederea potrivit căreia procurorii DIICOT puteau dispune punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor în scopul strângerii de probe sau identificării făptuitorului.

Pe 27 februarie plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu 178 de voturi "pentru", 54 de voturi "împotrivă" şi 5 abţineri, legea de respingere a Ordonanţei DIICOT.

Senatul este însă cameră decizională, iar caracterul legii este organic.

Rezultatul voturilor de luni relevă faptul că nu s-a întrunit numărul necesar pentru adoptarea acestei legi organice.

Reacţia Ministerului Public

Ordonanţa DIICOT a produs efecte, iar respingerea legii de către Senat va genera un val de declinări de la parchetele din teritoriu, existând riscul de a bloca activitatea acestei direcţii, a declarat, luni, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public, procurorul Robert Cazanciuc.

Procurorul Cazanciuc a arătat că respingerea OUG 131/2006 - prin care se modifica Legea privind înfiinţarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată - va menţine confuzia de competenţe dintre DIICOT şi DNA, pentru cauzele în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi înşelăciune, cu prejudicii de peste un milion de euro.

Totodată, menţinându-se prevederile legii vechi, sunt aşteptate declinări de competenţă, în condiţiile în care dosarele care vor ajunge la DIICOT nu sunt tipic de crimă organizată.