|
Sute de mii de arme americane s-au rătăcit în Irak | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În Statele Unite, un raport al unei agenţii guvernamentale susţine că Pentagonul nu poate explica unde se află peste jumătate dintre armele automate şi pistoalele pe care le-a furnizat forţelor irakiene de securitate. Agenţia susţine că este vorba de aproximativ 190 de mii de automate AK-47 şi pistoale, dar şi de un număr mare de veste antiglonţ sau căşti. Îngrijorarea e că multe dintre aceste arme ar putea să fi ajuns în mâinile insurgenţilor. Raportul pune Pentagonul într-o situaţie delicată, câtă vreme planurile de pregătire şi de echipare a forţelor irakiene de securitate au constituit o parte centrală a strategiei militare a Statelor Unite în Irak. Cu toate că au mai existat voci care au vorbit despre dispariţia unor arme destinate armatei irakiene, noutatea constă în cifrele prezentate în raport: aproape 200 de mii de arme lipsesc. Rezultatele raportului, întocmit de o agenţie independentă care oferă informaţii Congresului american despre activitatea guvernului, ridică multe semne de întrebare privind capacitatea armatei irakiene de a asigura securitatea în ţară, dar şi posibilitatea ca multe dintre armele care i-au fost trimise să fi ajuns în mîinile insurgenţilor. Suspiciunea este intensificată şi de îngrijorarea potrivit căreia în poliţia irakiană s-ar fi infiltrat foarte mulţi agenţi ai forţelor insurgente. Nu este primul raport din acest an al agenţiei, care scoate în evidenţă neajunsuri apărute în derularea planurilor Statelor Unite din Irak, neajunsuri puse mai ales pe seama corupţiei şi a instabilităţii din ţară. Peste o lună, comandantul armatei Statelor Unite din Irak, generalul David Petraeus, şi ambasadorul Statelor Unite din Iraq, Ryan Cocker, urmează să prezinte o informare privind felul în care a funcţionat pînă acum strategia Statelor Unite în Irak. Acest ultim raport nu face decît să vină în sprijinul scepticilor privind reuşita americană în Irak, mai ales că generalul Petraeus a fost cel care a condus programul de antrenament al soldaţilor itakieni, pentru cea mai mai mare parte a perioadei la care raportul face referire. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||