Oxfam afirmă că fondurile primite de Irak nu sunt direcţionate către domeniile prioritare

Un raport privind situaţia din Irak atrage atenţia că opt milioane de persoane – adică aproape o treime din populaţie- au nevoie urgentă de ajutor umanitar.

Raportul, întocmit de organizaţia de caritate Oxfam şi mai multe organizaţii non guvernamentale irakiene, arată că 70% dintre irakieni nu au acces la surse de apă sigure şi că o treime din copii sunt subnutriţi.

Unul dintre autorii raportului, Manal Omar, afirmă că guvernul irakian nu face suficient pentru a preveni problemele.

"E adevărat că există constrângeri cauzate de problemele de securitate dar în acelaşi timp există măsuri concrete care pot fi luate dar pe care autorităţile le ignoră. Principala obligaţie în această problemă revine guvernului irakian”.

Manal Omar subliniază că o mare parte a fondurilor trimise Irakului nu sunt folosite pentru a acoperi nevoile de bază ale oamenilor.

Majoritatea fondurilor şi a ajutoarelor ajung să fie folosite la reconstrucţie şi dezvoltare, nu pentru rezolvarea problemei alimentelor, a electricităţii sau a sistemului de sănătate, fapt care a rezultat în deteriorarea rapidă a situaţiei umanitare”, a declarat reprezentanta Oxfam.

Corupţie şi incompetenţă

Pe de altă parte însă, după cum remarcă Agenţia americană care monitorizează eforturile de redresare a Irakului, nici măcar toţi banii destinaţi reconstrucţiei şi dezvoltării nu au ajuns unde trebuia.

Şi, la fel ca în cazul raportului Oxfam, documentul prezentat de Agenţie indica guvernul de la Bagdad drept unul dintre principalii vinovaţi.

Inspectorul general, Stuart Bowen a declarat la BBC că proasta gestionare a fondurilor şi corupţia pot fi considerate o "a doua insugenţă" în Irak.

	Multe fonduri destinate reconstrucţiei Irakului au fost risipite

Stuart Bowen a precizat că în prezent sunt anchetate aproape 60 de cazuri de fraudă.

Agenţia de monitorizare a desfăşurat 95 de controale şi a descoperit cazuri în care fonduri importante au fost fie prost administrate fie, pur şi simplu, risipite.

Unul din exemplele oferite de Agenţie este centrala electrică Doura.

O investiţie de mai multe milioane de dolari care a fost pusă în funcţiune doi ani mai târziu decat era programat, a funcţionat la o capacitate mai mică decât cea preconizată şi s-a stricat în câteva luni din cauza greşelilor, a neglijenţei sau din pricina proastei pregătiri a personalului.