Proteste violente pe străzile din Iran

Şoferii înfuriaţi au atacat staţiile de benzină din Teheran, la scurt timp după ce televiziunea publică a anunţat introducerea restricţiilor, cu doar două ore înainte ca măsură să intre în vigoare.

Şoferii iranieni vor avea dreptul să cumpere doar o sută de litri de carburant pe lună, ceea ce e foarte puţin, în condiţiile în care la Teheran se înregistrează blocaje de trafic de mari proporţii, iar transportul în comun nu e bine dezvoltat. Raţiile vor fi menţinute timp de 4 luni, cu posibilitatea extinderii până la o jumătate de an.

Două staţii de benzină au fost incendiate deja de mulţimile furioase, iar la cozile de la benzinării s-au făcut auzite proteste la adresa preşedintelui Ahmadinejad.

Acesta a fost criticat în repetate rânduri în trecut pentru modul în care gestionează economia, considerat de mulţi drept "total neprofesionist".

Preşedintele a venit la putere acum doi ani, promiţând că că va împărţi în mod echitabil resursele considerabile de petrol ale statului iranian şi că va combate activ corupţia.

Mulţi spun însă că acestea au fost vorbe fără acoperire.

	Şoferii înfuriaţi au luat cu asalt staţiile de benzină din Teheran

Economişti şi parlamentari iranieni afirmă că guvernul nu a făcut decât să sporească inflaţia, fără să reducă şomajul, ceea ce dovedeşte o neînţelegere a mecanismelor economice.

Statul a cheltuit miliarde de dolari pe an pentru a subvenţiona importuri costisitoare de carburanţi, pe care le-a vândut apoi populaţiei la preţuri foarte scăzute. Deşi e unul dintre marii exportatori mondiali de ţiţei, Iranul nu are capacităţi suficiente de rafinare. În plus, mult petrol se scurge în afara ţării prin contrabandă. Analistul Karim Sadjapour, de la Institutul Carnegie Endownment, a fost întrebat dacă raţionalizarea pune în pericol stabilitatea guvernului de la Teheran.

"Nu se pune problema unei instabilităţi guvernamentale, dar cred că sporeşte gradul de nemulţumire faţă de guvern şi mai ales faţă de preşedintele Ahmadinejad."

Analiştii susţin că, reducându-şi depedenţa de importurile de petrol, Iranul transmite un mesaj comunităţii internaţionale, subliniind că e gata de noi sancţiuni ce ar putea fi impuse de ONU din cauza crizei nucleare iraniene.

Dar dacă iranienii de rând îl sprijină pe preşedinte în ceea ce priveşte programul nuclear, ei sunt din ce în ce mai neliniştiţi de politicile economice care duc la sporirea inflaţiei. Deja companiile străine au mari ezitări să investească în Iran, băncile străine nu mai oferă credite iar imaginile cu cozile de la benzinării nu fac de cât să accentueze impresia de fragilitate a economiei iraniene.