Preşedintele Turciei, Ahmet Necdet Sezer

Decizia sa survine după ce parlamentul, dominat de partidul AK, cu origini islamiste, a votat în favoarea unui amendament constituţional care permite ca preşedintele să fie ales prin votul direct al populaţiei, şi nu de către membrii legislativului.

Decizia preşedintelui Sezer era una aşteptată. El blocase deja decizia parlamentului, prin veto.

Potrivit constituţiei, nu mai putea face acest lucru încă o dată, dar putea convoca un referendum.

De asemenea, el a promis că va contesta legea şi la Curtea Constituţională.

Până acum, şeful statului nu a explicat obiecţiile sale punctuale faţă de această lege.

Criticii partidului AK susţin însă că, dacă preşedintele va avea dreptul la două mandate consecutive, în urma votului popular, delicatul mecanism al democraţiei turce va avea de suferit.

Aceasta deoarece instituţia prezidenţială va deveni brusc una mult mai puternică decât în prezent.

Totuşi nu este clar dacă referendumul va avea loc, şi nici când s-ar putea întâmpla acest lucru.

Potrivit prevederilor actuale ale constituţiei, consultarea populară poate avea loc cel mai devreme în octombrie, la câteva luni după alegerile generale convocate de partidul de guvernământ în urma eşecului tentativei sale de a-l impune pe ministrul de externe, Abdulah Gul, în funcţia de preşedinte.

Între timp, opoziţia seculară a cerut Curţii Constituţionale să anuleze reformele guvernamentale, din cauza unor pretinse iregularităţi la vot.

Dacă această contestaţie va fi admisă, referendumul nu va mai fi necesar.