În Adunarea Naţională se aleg 577 de deputaţi

UMP şi aliaţii au obţinut 46,5% din voturi, Partidul Socialist 28,5%, Mişcarea Democrată 7%, Partidul Comunist cu 4,75% şi Frontul Naţional 4,25%.

Bazat pe această tendinţă, sondajele proiectează o majoritate zdrobitoare pentru UMP şi aliaţii săi cu peste 400 de mandate, faţă de 120 - 150 pentru PS, din totalul de 577 de circumscripţii ale Adunării Naţionale.

În vechea Adunare Naţională, partidul care-l sprijină pe preşedintele Nicolas Sarkozy deţinea 359 de mandate, iar Partidul Socialist deţinea 141.

Preşedintele Sarkozy, ales pe 6 mai şi învestit în funcţie pe 17 mai, a cerut electoratului să-i ofere o majoritate solidă în noua Adunare Naţională, pentru ca să-şi poată pune în practică promisiunile electorale.

Victorie zdrobitoare

În schimb, Mişcarea Democrată (fostă Uniunea pentru Democraţia Franceză), cu 29 de deputaţi actualmente, şi Partidul Comunist Francez, cu 21, riscă să fie cvasi-anihilate.

	Alegătorii au ascultat apelul lui Nicolas Sarkozy de a-i oferi o majoritate confortabilă în parlament

Logica polarizantă a modului de scrutin nu oferă prea multe şanse altor partide altele decât UMP şi PS, iar Comuniştii riscă să nu obţină nici 10 deputaţi, cel mai slab rezultat din istoria lor postbelică şi prima dată când nu ar putea forma un grup parlamentar, care necesită minimum 20 de deputaţi.

Turul al doilea de scrutin se desfăşoară pe 17 iunie în circumscripţiile unde niciun candidat nu a întrunit majoritatea absolută în primul tur.

Se califică în turul doi candidaţii care obţin un scor care depăşeşte 12,5% din electoratul înscris pe liste sau, în caz că sunt mai puţini de doi candidaţi care îndeplinesc condiţie, primii doi clasaţi.

În practică, în cele mai multe circumscripţii vor avea loc dueluri între candidaţii UMP şi cei ai PS şi în câteva circumscripţii triunghiulare cu participarea Mişcării Democrate.