|
România nu şi-a adaptat întreaga legislaţie celei europene | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Departamentul pentru Afaceri Europene de la Bucureşti anunţă că România trebuie încă să adopte mai multe norme europene, obligatorii odată cu aderarea din ianuarie. Secretarul de stat Adrian Ciocănea a anunţat astăzi că ar fi vorba de peste 156 de legi europene neadaptate legislaţiei româneşti. Luna trecută, Comisia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului de la Bucureşti prin care atrage atenţia asupra acestui aspect. Conform mesajului Comisiei Europene, România nu se conformează obligaţiei de a adapta legislaţia românească celei europene. Adrian Ciocănea spune că vinovaţi pentru neîndeplinirea acestei obligaţii sunt foştii miniştrii ai mediului, agriculturii şi integrării europene. Adrian Ciocănea a mai spus că până la sfârşitul lunii viitoare, când Comisia Europeană va face public raportul post aderare al României, două treimi din normele europene restante vor fi aplicate, eliminându-se astfel riscul unor sancţiuni din partea Uniunii Europene. Justiţia românească privită atent de Comisia Europeană În privinţa justiţiei Departamentul pentru Afaceri Europene de la Bucureşti nu poate estima care ar putea fi recomandările raportului post aderare din luna iunie. Adrian Ciocănea spune că rapoartele preliminare trimise oficialităţilor de la Bucureşti după vizita delegaţiilor europene ar conţine "opinii preponderent pozitive". Domnul Ciocănea spune că orice alte declaraţii ar fi speculaţii, fie că vin din partea politicienilor români, fie din partea celor străini. Agricultura - un domeniu în care problemele persistă Adrian Ciocănea a recunoscut că ar exista mai multe probleme la capitolul agricultură. Acestea încep cu funcţionarea agenţiei pentru plăţi şi intervenţii în agricultură care nu are încă sedii în toate judeţele ţării şi ajung până derogările cerute de ministerul agriculturii de la aplicarea mai multor norme europene. Domnul Ciocănea crede că majoritatea problemelor ar urma să fie rezolvate cel mai devreme în termen de 10 luni. Consecinţe România riscă impunerea unor sancţiuni al căror principal efect va fi pierderea unor fonduri. Este posibiliă blocarea unor fonduri europene destinate dezvoltării şi continuării reformelor în domenii ca agricultura sau dezvoltarea administraţiei publice locale. În ceea ce priveşte justiţia, o eventuală sancţiune ar implica nerecunoaşterea unor senţine emise de instanţele judecătoreşti din România. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||