Petru Clej

	Noul ministru de justiţie, Rachida Dati, vedeta noului guvern

Pentru o ţară ca Franţa, în care femeile erau subreprezentate în viaţa politică faţă de alte ţări europene, este un record.

Iar cele care au fost numite nu sunt nici pe departe nişte necunoscute, promovate doar ca să îndeplinească o cotă.

"Sarkozettes" sunt total diferite faţă de "Juppettes", femeile ministru numite în cabinetul Alain Juppe în 1995, în posturi mai mult decorative.

Dacă ar fi doar să o amintim pe Michelle Alliot-Marie, ministru al apărării în ultimii cinci ani, care primeşte acum un alt minister "bărbătesc" - cel de interne, unde a fost ministru până nu de mult Nicolas Sarkozy însuşi.

Valerie Pecresse, Christine Boutin şi Roselyne Bachelot sunt deputate, iar cea din urmă şi-a făcut un renume din francheţea cu care îşi expune părerile în public, mai ales sprijinul său pentru parteneriatele civile, pentru cuplurile care coabitează, indiferent de sex.

Dar vedeta cabinetului este fără doar şi poate Rachida Dati, numită la justiţie, fosta purtătoare de cuvânt a lui Nicolas Sarkozy.

În vârstă de 41 de ani, viaţa ei poate constitui un subiect de roman foileton.

Unul dintre cei 12 copii ai unui zidar algerian şi a unei mame marocane, imigranţi la prima generaţie, Rachida a început să-şi câştige existenţa la 14 ani, vânzând produse cosmetice din poartă în poartă.

Rachida Dati sau visul împlinit al imigrantului

La 16 ani lucra noaptea ca infirmieră şi îngrijea pe fraţii şi surorile sale, după moartea prematură a mamei.

Femei ministru în cabinetul Francois Fillon Christine Boutin, ministrul locuinţei Rachida Dati, ministrul justiţiei Michele Alliot-Marie, ministru de interne Valerie Pecresse, ministrul cercetării şi învăţământului superior Christine Lagarde, ministrul agriculturii şi pescuitului Christine Albanel, ministrul culturii şi comunicaţiei Roselyne Bachelot, ministrul sănătăţii, tineretului şi sportului

În tot acest timp, Rachida Dati a învăţat cu tenacitate, absolvind studii economice, iar apoi a lucrat în mai multe instituţii publice şi private.

După absolvirea în 1999 a şcolii de magistraţi a lucrat ca judecător şi procuror, iar în 2002 i-a scris noului ministru de interne, Nicolas Sarkozy, oferindu-i să lucreze în calitate de consilier pe probleme de imigraţie.

Nicolas Sarkozy, în modu-i caracteristic, a acceptat, deşi o cunoscuse doar în trecere în 1996 la Neuilly sur Seine unde era primar.

De atunci, destinul politic al Rachidei Dati s-a legat de cel al viitorului preşedinte al Republicii.

Când în toamna lui 2005, la Argenteuil, în suburbia Parisului, ministrul de interne i-a numit "scursuri" pe tinerii care incendiau maşini în revoltele care cuprinseseră Franţa, presa şi opoziţia de stânga l-au numit rasişti.

Cu discreţie, Rachida Dati a refăcut imaginea lui Nicolas Sarkozy în comunităţile magrebine, din rândul cărora proveneau o parte dintre revoltaţi.

În 2007 a fost purtătoare de cuvânt a campaniei lui Nicolas Sarkozy, remarcându-se prin limba sa extrem de ascuţită.

O demonstraţie a primit-o candidatul troţkist, Olivier Besancenot, care la o dezbatere la TV s-a lansat într-o tiradă împotriva "brutalităţii" fostului ministru de interne împotriva tinerilor din cartierele defavorizate, drept pentru care a fost pus la punct de Rachida Dati, care l-a lăsat fără replică.

Rachida Dati insistă că este franceză şi nu îşi scoate niciodată în evidenţă originea magrebină, nu pentru că i-ar fi ruşine, ci pentru că ştie că succesul şi-l datorează doar meritului, vrând să arate că integrarea dorită de Nicolas Sarkozy nu este o vorbă în vânt.