|
De 9 mai, declaraţii acide în spaţiul ex-sovietic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rusia a marcat, miercuri, 62 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial în stilul tradiţional, cu o paradă militară de anvergură. Mai puţin obişnuit a fost însă discursul preşedintelui Putin, care a conţinut critici acide la adresa unor vecini ai Rusiei, acuzaţi că profanează monumentele dedicate soldaţilor sovietici. Declaraţia survine la scurt timp după incidentele din Estonia şi într-un moment când rolul Rusiei în cel de-al doilea război mondial a devenit subiect de dezbatere în statele foste sovietice. Dacă te uiţi la televiziunea rusă, ai senzaţia că cel de-al doilea război mondial nu s-a încheiat. Filmele de război şi documentarele care glorifică soldatul sovietic se ţin lanţ, la fel ca şi apelurile către cetăţeni, somaţi să dea dovadă de patriotism. 9 Mai este ziua în care naţiunea rusă îşi aminteşte de cei 25 de milioane de cetăţeni sovietici, militari sau civili, care au murit în război. Însă viziunea Rusiei a început să se bată cap în cap cu ceea ce se întâmplă în statele est europene şi foste sovietice, unde are loc un proces de reconsiderare a războiului. Estonia acuzată de “profanare” În discursul său de miercuri, preşedintele Putin a ales să critice decizia Estoniei de a muta Memorialul Soldatului Sovietic din centrul Talinn-ului, într-un cimitir obişnuit.
Preşedintele Rusiei a numit acţiunea o profanare a monumentului, spunând că toţi cei care au suferit în război trebuie comemoraţi. “Ziua victoriei trebuie să îi unească nu doar pe cetăţenii noştri, ci şi pe vecinii noştri. Cu toţii le suntem datori celor care au purtat pe umerii lor povara războiului”, a spus Vladimir Putin. Faptul că premierul Estoniei a ales să depună coroane de flori la monumentul soldatului sovietic nu pare să fi aplanat conflictul diplomatic. Estonia, acum membru al Uniunii Europene, face parte din acele ţări unde majoritatea etnicilor locali consideră armata sovietică drept o forţă de ocupaţie, şi nu una eliberatoare. Iar în dispută încep să fie atrase Uniunea Europeană şi NATO, organizaţii din care Estonia face parte şi care sunt acuzate de ministrul rus de externe că încearcă să rescrie istoria, făcând comparaţii între regimul nazist şi cel sovietic. Reacţiile altor ţări ex-sovietice Şi în alte state foste sovietice, evenimentele din timpul războiului sunt re-evaluate acum dintr-o nouă perspectivă. Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a cerut ca ucrainienii care au luptat împotriva ocupaţiei sovietice să fie cinstiţi în acelaşi mod ca şi soldaţii sovietici care au murit luptând contra nazismului.
“Ca persoană simplă şi ca preşedinte, nu voi avea niciodată poziţii care să ne divizeze, dar cred că a venit timpul să ne opunem acelor politici care încurajeză diferenţe de clasă”, a spus preşedintele Ucrainei. Subiectul a fost abordat şi la manifestările din Republica Moldova, unde preşedintele Vladimir Voronin a făcut o referire critică voalată la evenimentele din Estonia. El a afirmat că “poporul Moldovei nu se dezice de eroii săi.” Republica Moldova spune că îşi menţine ambiţiile de integrare europeană, însă multe din gesturile sale politice din ultima perioadă au fost văzute drept încercări de refacere a relaţiei cu Moscova. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||