Corneliu Rusnac Corespondent BBC la Chişinău

	OSCE spune că felul în care se face justiţie trebuie îmbunătăţit

Raportul a fost realizat în urma monitorizării a peste 800 de şedinţe de judecată.

Fără reforme, se spune în raport, cetăţenilor Republicii Moldova nu le vor fi asigurate, pe deplin, dreptul la un proces echitabil şi accesul liber la justiţie.

Cei care au monitorizat desfăşurarea şedinţelor de judecată par să fi fost martori la tot felul de situaţii, unele frustrante, alte complicate sau marcate de o conduită lipsită de politeţe.

Problemele semnalate în raport

Se spune că la o şedinţă de judecată, judecătorul şi-ar fi sprijinit capul de un cod de legi şi părea să fi aţipit, în timp ce procurorul ar fi fost ocupat să glumească cu grefiera.

Într-un alt exemplu, un avocat s-ar fi jucat la telefonul mobil şi ar fi rezolvat integrame, ieşind apoi din sala de judecată şi făcându-se nevăzut.

Reprezentanţii OSCE au mai observat şi cazuri în care ţinuta de proces a unor judecători sau procurori nu era chiar cea adecvată sau când înşişi magistraţii i-ar fi apostrofat pe martorii sau magistraţii care lucrau la computer sau citeau ziare.

Astfel de situaţii par să-i fi indignat pe mulţi dintre magistraţi. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu.

"Bănuiam eu că există un comportament nu tocmai ideal în activitatea de toate zielele a judecătorilor, dar ceea ce am citit aici depăşeşte orice limite. Eu cred că, nu în ultimul rând, acest raport trebuie să fie discutat la Consiliul Superior al Magistraturii pentru că faptele descrise aici necesită o reacţie adecvată din partea CSM. Este inimaginabil ca judecătorul să nu vină în hainele în care este obligat de lege, să vină în adidaşi şi în maiou sportiv, este inimaginabil să adoarmă pe un cod de legi, nu ştiu de care era civil, penal".

O altă problemă remarcată de observatorii OSCE este tergiversarea, deseori nejustificată, a proceselor.

Ce s-a întâmplat cu principiul celerităţii ?

Preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii, Nicolae Clima, nu o singură dată s-a declarat îngrijorat de cazurile de tărăgănare, aducând şi exemple concrete.

"Şedinţa preliminară fixată pentru 6 decembrie 2004, refixată pentru 21 ianuarie, amânată pentru 15 februarie; în legătură cu conexarea cu alt dosar şi necesitatea de a transfera alt inculpat a fost stabilită pentru 11 iulie 2005, 10 octombrie, 9 noiembrie, 7 dece,brie, 26 decembrie şi abia la 26 decembrie s-a dispus efectuarea unei expertize merceologice care s-ar fi putut efectua pe parcurs. Raportul de expertiză durează, parvine abia la 26 mai 2006. Apoi examinarea cauzei este stabilită pentru 20 iunie, 5 octombrie ca în ultima şedinţă să se dispună verificarea de către procuror a argumentelor inculpaţilor că ei au fost maltrataţi în timpul anchetei preliminare".

Dar iată ce spune o femeie care a trecut prin experienţa justiţiei din Republica Moldova şi a reuşit să-şi găsească dreptatea doar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"M-a tot chemat aproape un an de zile. Mă duceam la judecată, nu-i. Unde-i? Îi bolnav. Iar mă duceam. Iar îi bolnav. Apoi îi în concediu, îi plecat şi tot aşa. De patru ori m-a chemat, de patru ori n-a avut loc judecata. Eu, dacă am văzut că-i aşa, mă aşez şi srciu o scrisoare. El mă chiamă, înfuriat: 'Ce, dumneata, ai trimis o scrisoare, te-ai plâns pe mine?".

Şi preşedintele Vladimir Voronin, şi ministrul Justiţiei, Vitalie Pârlog, i-au criticat în trecut pe judecători pentru numărul tot mai mare de cazuri pierdute de Republica Moldova la CEDO.

Aceste critici, însă, cel puţin deocamdată, nu par să fi avut efectul scontat.