|
Ce candidat sprijină intelectualii francezi? | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Intelectualii francezi, cunoscuţi în ultima jumătate de secol pentru angajamentul lor politic, nu s-au remarcat de data această printr-o prezenţă activă în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 22 aprilie. Cotidianul Liberation a publicat o scrisoare deschisă în care 200 de intelectuali de stânga fac un apel la un vot în favoarea candidatei Partidului Socialist, Segolene Royal. Printre numele mai cunoscute se regăsesc cele al filosofului Etienne Balibar, al scriitorului François Maspero sau al istoricului Pierre Rosanvallon. Intelectualii de stânga doresc evitarea repetării situaţii din 2002, când fragmentarea votului stângii a dus la calificarea în turul doi a lui Jean Marie Le Pen, liderul Frontului Naţional, partid considerat de extrema dreaptă. De altfel, cei 200 nu se sfiesc să îi pună alături pe liderul sondajelor de opinie, candidatul de centru dreapta, Nicolas Sarkozy, şi pe Jean Marie Le Pen. Cotidianul Le Figaro remarcă însă absenţa "monştrilor sacri" ai intelectualităţii franceze din dezbaterea electorală. Într-un editorial intitulat "L'abstention de clercs", care s-ar traduce prin "abţinerea intelectualilor" (parafrază la celebra carte din anii '20 a lui Julien Benda, "La trahison des clercs", care denunţa angajamentul politic de atunci al intelectualilor), cotidianul parizian scrie despre relativa discreţie a acelora care au dominat de decenii dezbaterea de idei în Franţa. Cu excepţia lui Andre Gluscksmann, al cărui traiect de la stânga la dreapta pare să se fi împlinit, odată cu sprijinul acordat lui Nicolas Sarkozy, ceilalţi guru ai scenei politice franceze au strălucit prin absenţă. Bernard Henri Levy este mai preocupat de genocidul din Darfur, dar totuşi a optat în favoarea lui Segolene Royal, mai ales pentru menţionarea de către aceasta a jurnalistei Anna Politkovskaya, asasinată în Rusia, o cauză dragă carismaticului filosof. În schimb, Alain Finkielkraut sau Max Gallo l-au luat pe "no comment" în braţe. Este poate un semn că dispariţia ideologiilor este un fapt împlinit, chiar şi în Franţa, unde intelectualii par să se fi plictisit să-şi dea cu părerea despre cine şi cum ar trebui să fie cârmuită ţara. | LEGĂTURI Candidaţii în alegerile prezidenţiale din Franţa15 Aprilie, 2007 | Ştiri LEGĂTURI LA SITE-URI EXTERNE BBC nu este răspunzător de conţinutul paginilor de Internet ce nu îi aparţin | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||