E ora nouă dimineaţa în oraşul Cognac, la cinci ore de mers cu maşina sud-vest de paris. Mulţi vin aici pentru celebra băutură şi se pot vedea firme pe care scrie Martell sau Hennessy.

Dar tot aici este şi locul de naştere al lui Jean Monet, părintele intelectual al Uniunii Europene.

Un loc potrivit, poate, pentru a întreba ce s-a întâmplat cu relaţia între Franţa şi Europa, şi dacă apropiatele alegeri ar putea schimba ceva.

La cafeneaua din piaţa principală se află dou entuziaste în privinţa Europei. Mannis Guyard conduce Casa Europei din oraş.

Iar Sophie Julien organizează festivalul literar european. Dar amândouă au îndoieli în legătură cu starea actuală a Franţei şi cu identitatea ei europeană.

"De la referendum, nu au mai fost mari schimbări în mintea francezilor, fiindcă avem de fapt multe lucruri de rezolvat la noi în ţară, înainte de vreun alt proiect european", spune Mannis Guyard.

"În Franţa avem o criză de identitate şi cred că e mai greu să ne alăturăm altor ţări, cînd noi înşine ne întrebăm cine suntem şi încotro mergem", spune Sophie Julien.

Într-un parc din apropiere se află primăria oraşului Cognac. Are steagul Franţei dar, destul de ciudat nu apare şi steagul Uniunii.

Ciudat, fiindcă pe multe clădiri publice din Franţa flutură şi steagul albastru cu stele aurii.

În oraşul Cognac o majoritate a votat împotriva constituţiei europene în 2005, şi atunci un prieten al lui Jean Monet, domnul Roger Garnier, care trăieşte încă aici, a spus că oamenii au întors spatele istoriei.

"Am fost foarte surprins, foarte dezamăgit şi foarte contrariat, fiindcă, la fel ca mulţi alţi francezi, credeam că Franţa va spune da", spune Roger Garnier.

"Astăzi nu mai ştiu dacă cel care va fi preşedinte ar mai avea curajul să îşi arate voinţa de a participa la construcţia Europei şi de a fi din nou parte a Europei.

"Asta mă îngrijorează", spune el.

Roger Garnier are motive să fie îngrijorat, după cum spune politologul Jean Marie de Forge, de la institutul francez pentru relaţii internaţionale.

"După ce preşedintele va fi ales, ar putea urma o criză, partenerii noştri europeni
vor avea multe întrebări pentru noul preşedinte", crede politologul francez.

"Ce vei face cu proiectul constituţiei europene? Ce vei face cu proiectul european? Şi sunt sigur că noul preşedinte va fi foarte ezitant", spune domnul de Forge.

Vremea prânzului lângă oraşul Cognac la o expoziţie de vinuri şi brânzeturi, într-un cort mare, pe o pajişte deasupra căreia străluceşte soarele.

Ce poate fi mai tipic franţuzesc? Iar printre cei de aici domneşte o serioasă îndoială privind proiectul european.

"Fiindcă ne amestecăm în Europa cu ţări mai sărace suntem şi noi traşi în jos, şi nu e bine pentru noi", spune un bărbat.

"Le-a fost teamă de Europa care ni se propunea, o Uniune care însemna ca Franţa să-şi piardă frontierele, adică să nu mai fim francezi", crede o femeie.

"Pe de o parte, Franţa beneficiază ed Europa, prin ajutoarele financiare, dar pe de altă parte Europa a impus prea multe reguli. Şi aceste reguli distrug locurile de muncă", spune o alta.

Sunt opinii care arată cât s-au schimbat lucrurile. Cândva, Franţa şi Germania erau motorul proiectului euopean. De câtva timp s-a pus însă piciorul pe frână, şi printre francezi cel puţin, nu-s mulţi cei care mai vor ca lucurile să se mişte din nou.