"Întreg demersul de suspendare a preşedintelui rămâne, în urma hotărârii Curţii Constituţionale, fără bază constituţională", a spus Valeriu Turcan.

Consilierul prezidenţial pe probleme legislative, Ştefan Deaconu, a declarat, că după hotărârea Curţii Constituţionale, Parlamentul ar trebui să renunţe la suspendarea preşedintelui, aceasta rămânând un demers strict politic al Parlamentului.

"În mod normal, Parlamentul ar trebui să renunţe la demersul său privind suspendarea preşedintelui, dată fiind hotărârea Curţii, pentru că nu mai există nicio bază constituţională în susţinerea acestui demers", a spus domnul Deaconu.

El a arătat că demersul de suspendare a preşedintelui este în sine un demers constituţional, dar a precizat că, dată fiind hotărârea Curţii Constituţionale, nu se poate spune că preşedintele a încălcat grav Constituţia.

"Curtea Constituţională a spus că nu există fapte de încălcare gravă a Constituţiei. Atunci pe ce bază mai vine Parlamentul să spună că există încălcări grave ale Constituţiei?", a spus Ştefan Deaconu.

El a precizat, de asemenea, că motivarea hotărârii Curţii nu a sosit la Cotroceni. Deaconu a menţionat că la Cotroceni se aşteaptă de asemenea şi fundamentarea juridică a hotărârii Curţii Constituţionale în legătură cu subiectul Cioroianu.

Precedentul Macovei

Ştefan Deaconu a spus că există o hotărâre a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat în legătură cu moţiunea simplă împotriva ministrului Monica Macovei în care se spune că revocarea şi numirea membrilor Guvernului este un drept exclusiv al preşedintelui.

Pe ce bază mai vine Parlamentul să spună că există încălcări grave ale Constituţiei? Ştefan Deaconu, consilier juridic al Preşedintelui Băsescu

Consilierul prezidenţial a precizat că, în argumentarea susţinută de reprezentanţii preşedinţiei la Curtea Constituţională în legătură cu subiectul care a fost sesizat de premier la acest for s-a amintit că, atunci când se numesc şefii serviciilor secrete de informaţii, preşedintele propune, iar Parlamentul numeşte, acelaşi mecanism aplicându-se şi în cazul miniştrilor.

"Deci preşedintele ar trebui să poată solicita premierului să facă o nouă propunere în cazul în care şeful statului nu este de acord cu prima variantă susţinută de premier", a spus consilierul prezidenţial pe probleme legislative.

El a amintit că acest mecanism de luare a unei hotărâri sau de înaintare a unei propuneri se întâmplă şi în cazul în care preşedintele întoarce legi la Parlament.

"Parlamentul nu rămâne şi susţine prima variantă de lege pe care a propus-o preşedintelui spre promulgare, ci reia dezbaterea acelei legi. Tot astfel, când preşedintele îi solicită premierului o nouă propunere, în cazul în care prima este refuzată, acesta ar trebui să vină măcar cu o nouă propunere", a spus domnul Deaconu.