Ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a respins toate acuzaţiile care i-au fost aduse

Pentru a fi adoptată moţiunea erau necesare 69 de voturi favorabile.

Moţiunea intitulată "Falimentul învăţământului şi cercetării româneşti" cuprindea 15 capete de acuzare la adresa ministrului educaţiei, Mihail Hărdău.

În textul moţiunii, citit de senatorul PSD, Anghel Tîlvăr, ministrul educaţiei era acuzat că ar fi abandonat programul de guvernare asumat în faţa Parlamentului.

De asemenea, ministrul era acuzat că toate obiectivele majore propuse pentru reformarea sistemului educaţional au fost ratate.

Ministrul Hărdău este considerat de către PSD responsabil pentru grevele care au avut loc în toamna anului 2005, dar şi pentru fraudarea examenelor naţionale din vara anului 2006.

Anul şcolar 2006-2007 a a început cu mai mult de jumătate din unităţile de învăţământ neavizate din punct de vedere medico-sanitar, cu părinţi stând la cozi interminabile pentru înscrierea copiilor la grădiniţă Anghel Tîlvăr, senator PSD, prezentând textul moţiunii

"Anul şcolar 2006-2007 a a început cu mai mult de jumătate din unităţile de învăţământ neavizate din punct de vedere medico-sanitar, cu părinţi stând la cozi interminabile pentru înscrierea copiilor la grădiniţă", a spus senatorul PSD Angel Tîlvăr, care a citit textul moţiunii.

Potrivit autorilor moţiunii, nivelul ridicat al abandonului şcolar, lipsa infrastructurii şi a cadrelor calificate în mediul rural, precum şi faptul că tinerii absolvenţi de facultate nu mai optează pentru un loc de muncă în sistemul de învăţământ, ar fi cauzate tot de modul prin care Mihai Hărdău conduce Ministerul Educaţiei.

Ca urmare, reprezentanţii PSD au cerut revocarea din funcţie a lui Mihai Hărdău şi au solicitat ca noua conducere a ministerului educaţiei să prezinte cât mai rapid un plan de reformare a învăţământului.

Ministrul educaţiei se apără

Ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a respins toate acuzaţiile care i-au fost aduse.

El a spus că s-a implicat în dezvoltarea tuturor formelor de învăţământ şi a negat că ar fi abandonat programul de guvernare.

De asemenea, a precizat că s-a acordat o atenţie desoebită personalului didactic, şi că infrastructura a fost modernizată.

Pentru a fi aprobată, moţiunea simplă "Falimentul învăţământului românesc", avea nevoie de cel puţin 69 de voturi, ceea ce reprezintă jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

O decizie recentă a Curţii Constituţionale stabileşte că adoptarea unei moţiuni simple într-una din Camerele Parlamentului nu impune şi demisia sau demiterea ministrului în cauză.