Consultarea cetăţenilor ar urma să aibă lor în a doua jumătate a lunii viitoare, ideea fiind lansată de şeful statului cu ocazia unui discurs ţinut în Parlament.

Însă, tot în aceeaşi perioadă, PSD intenţionează realizarea unei consultări populare privind suspendarea preşedintelui Băsescu.

În ce condiţii pot avea loc cele două referendumuri?

Cele două referendumuri au obiective diferite.

Cel propus de preşedinte, privind votul uninominal, este unul consultativ şi - teoretic - depinde doar de voinţa şefului statului.

Practic, însă, Parlamentul poate invoca faptul că preşedintele ar fi abuzat de dreptul său de a convoca un referendum şi ii poate contesta acest drept la Curtea Constituţională.

Preşedintele şi-a exprimat intenţia de a organiza un referendum privind votul uninominal într-un discurs ţinut miercuri în Parlament.

Deja, PSD, PRM şi PC susţin că declaraţiile lui Traian Băsescu nu ar fi valabile, deoarece Parlamentul nu era statutar intrunit, nefiind întrunit cvorumul.

Cel de-al doilea referendum, dorit de opoziţia parlamentară, pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui - trebuie să urmeze o anumită procedură parlamentară.

În prezent, însă, documentaţia întocmită de PSD privind suspendarea preşedintelui se află la Curtea Constituţională, care are un aviz consultativ.

Depind cele două scrutinuri unul de celălalt?

"Ele sunt independente", spune specialistul în drept constituţional, profesorul Ioan Stanomir, "însă în ambele cazuri este nevoie de întocmirea unui calendar şi de mobilizarea unor fonduri, mobilizare care se face exclusiv prin decizie guvernamentală."

Când se pot organiza cele două referendumuri, sau dacă ele trebuie să ţină seama de data la care vor fi organizate alegerile pentru Parlamentul European? - sunt chestiuni care urmează să fie stabilite de noua lege a referendumului, care se află în dezbaterea parlamentului.

România nu are o tradiţie în organizarea consultărilor populare, aşa cum are Irlanda sau Danemarca, de exemplu.

După 1989, românii au fost consultaţi de două ori: în 1991, la votarea Constituţiei şi în 2003, la modificarea ei.