Mediatorii în problema transnistreană, Rusia, Ucraina şi OSCE, au lansat, luna trecută, în cadrul consultărilor de la Madrid, o invitaţie Chişinăului şi Tiraspolului să reia negocierile îngheţate acum un an.

Motivele pentru care nu au fost reluate tratativele nu sunt însă foarte clare.

Ministerul Reintegrării Republicii Moldova s-a declarat deschis şi “disponibil pentru un dialog îndreptat spre soluţionarea problemelor existente”, dialog care ar consolia încrederea între părţi.

Pe de altă parte, acelaşi minister s-a arătat dezamăgit şi nedumerit de faptul că reluarea negocierilor a eşuat.

“Chişinăul oficial îşi exprimă dezamăgirea şi nedumerirea în legătură cu eşuarea organizării rundei de negocieri în problema transnistreană, rundă preconizată pentru 15-16 februarie current. Şi aceasta din cauza absenţei unora dintre participanţi, fără a fi invocate motive întemeiate", spune directorul la Ministerul Reintegrării, Alexandru Flenchea.

"Chişinăul speră că o activitate mai eficientă a mediatorilor şi observatorilor va reuşi să aducă la masa de tratative toate părţile implicate, astfel făcând posibilă reluarea tratativelor după o pauză de un an”.

Şi Misiunea OSCE în Republica Moldova s-a arătat dezamăgită de faptul că tratativele nu au fost reluate. Purtătorul de cuvânt al misiunii, Claus Neukirch, spune că părţile trebuie, totuşi, să se aşeze la masa de negocieri.

“Este clar că acest proces este destul de greu şi se află într-o situaţie difcilă. Noi însă considerăm că trebuie să mergem mai departe. Noi nu putem pur şi simplu să nu dorim să soluţionăm problema transnistreană care este pentru Moldova una foarte dureroasă”, spune Claus Neukirch.

Tiraspolul a difuzat însă o declaraţie în care afirmă că, în prezent, nu ar exista condiţii favorabile pentru reluarea negocierilor.

Potrivit acestei declaraţii, “blocada Transnistriei”, adică regimul de la frontiera moldo-ucraineană instituit acum un an care prevede că mărfurile nu pot părăsi Transnistria decât dacă au acte emise de autorităţile vamale de la Chişinău, nu are cum să încurajeze reluarea tratativelor.

“O astfel de situaţie, apărută în urma politicii de presiune şi ameninţări la adresa uneia dintre părţile implicate în negocieri nu poate fi calificată de către Transnistria drept o una favorabilă pentru reluarea contactelor”, se spune în declaraţie.

Se pare însă că nu doar Transnistria nu-şi doreşte reluarea negocierilor în actualele condiţii.

Unii analişti consideră că Rusia ar fi fost cea care s-ar fi opus reluării tratativelor, încercând să sancţioneze astfel Chişinăul pentru că nu a acceptat condiţiile sale, adică o cvazi-independenţă a regiunii separatiste.

Or, Chişinăul insistă asupra unei autonomii a acestei regiuni în cadrul Republicii Moldova şi, în plus, cere retragerea trupelor ruse din regiune.

După respingerea Memorandumului Kozak de către preşedintele Vladimir Voronin, în noiembrie 2003, document ce prevedea, de facto, recunoaşterea Transnistriei, tratativele dintre Chişinău şi Tiraspol au fost suspendate pentru doi ani.

Ele au fost reluate în octombrie 2005, dar au decurs extrem de dificil în următoarele câteva luni, ajungând să fie iarăşi suspendate în februarie anul trecut.