Micii producători care şi-au înregistrat produsele ca fiind tradiţionale pot să le vândă la nivel naţional

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a emis recent un ordin care interzice micilor producători să vândă direct carne, ouă, lapte şi alte produse de origine animală în afara localităţii de domiciliu şi a celor învecinate, iar comerţul cu amănuntul poate fi realizat doar pe raza judeţului.

Interdicţia va intra în vigoare în luna iulie.

Micii producători care şi-au înregistrat produsele ca fiind tradiţionale pot însă să realizeze vânzări la nivel naţional.

Potrivit informaţiilor Ministerului Agriculturii, au fost atestate ca tradiţionale peste 1.000 de alimente - brânză şi caşcaval (peste 200 de tipuri), produse din industria de panificaţie, a cărnii, băuturilor alcoolice, a legumelor şi fructelor, mierii sau lactatelor.

Braga "Alina", "telemeaua oltenească cu praz", rachiul de mere de "Bârzeşti" şi brânzoaicele "poale-n brâu" sunt câteva dintre aceste produse.

În judeţul Călăraşi a fost atestat un singur produs tradiţional, "brânza albă de Săpunari", aceeaşi situaţie regăsindu-se şi în judeţul Gorj, unde a fost atestat "caşul fermentat de Teleşti".

Siropul de brad "Florean", "pâine tradiţională de 1,4 kg bătută de coajă", "brânza burduf de Urecheni" sau "cârnaţii secuieşti proaspeţi si afumaţi" sunt alte exemple de produse tradiţionale.

România va putea aplica sistemul european de protecţie a produselor tradiţionale până la 1 ianuarie 2008, celelalte state membre UE fiind obligate să finalizeze procedurile până la 31 martie 2007.

Decizia privind acordarea perioadei de graţie pentru România şi Bulgaria la implementarea sistemului de protecţie a produselor tradiţionale a fost prevăzută într-un regulament al Comisiei Europene emis în noiembrie 2006.

Ministerul Agriculturii a precizat că România nu a putut aplica procedurile respective înainte de data aderării la UE întrucât nu beneficia de statutul de stat membru.