Leonard Orban atrage atenţia că la nivelul Comisiei Europene se analizează "cu maximă atenţie" evenimentele din România

El atrage atenţia că la nivelul Comisiei Europene se analizează "cu maximă atenţie" evenimentele din România chiar dacă nu sunt deocamdată reacţii.

Reacţii ar putea însă să apară prin martie, când Comisia Europeană va elabora un nou raport de monitorizare a României şi când, spune domnul Orban, ar putea să fie declaşate aşa numitele clauze de sancţionare din domeniile rămase în urmă, precum justiţia sau agricultura.

“Vreau să adresez un apel autorităţilor române să nu uite că România a devenit stat membru, că este esenţial să aibă un start cât mai bun şi să nu pună sub semnul întrebării eforturile şi paşii care au fost făcuţi, şi să asigure continuitatea acestor paşi.”

“Sper că discuţiile şi dezbaterile existente la momentul de faţă să nu împiedice continuarea susţinută a acestor reforme”, a spus comisarul European Leonard Orban.

Acesta nu este singurul avertisment pe care comisarul european l-a lansat.

El s-a declarat nemulţumit şi de interesul scăzut al autorităţilor de la Bucureşti faţă de ceea ce el numeşte "adoptarea unei strategii de comunicare internă" ce ar ajuta România să cunoască şi să aplice cerinţele europene, în contextul desfiinţării Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

Asta dacă vrem, cum spune Leonard Orban, ca România să aibă un start bun în Europa şi să fie un stat influent la nivelul Uniunii. Numai că România, a plecat cu stângul şi a intrat în Uniune, tot aşa.

O primă chestiune controversată, la doar câteva zile după aderare, e cea legată de taxele pe care autorităţile din judeţul Giurgiu au continuat să le aplice, şi după 1 ianuarie 2007, maşinilor care treceau prim vama Giurgiu.

După îndelungi discuţii şi ameninţări cu justiţia europeană din partea oficialillor bulgari şi intervenţii ale Guvernului, controversatele taxe au fost eliminate.

O altă taxă, de data asta percepută la prima înmatriculare a autovehiculelor second-hand şi prevăzută în Codul Fiscal, este în momentul de faţă în atenţia departamentului de specialitate al Comisiei Europene.

România riscă, dacă menţine nivelul ridicat al taxelor, care ajung şi al 7.500 de euro, să fie trimisă la Curtea Europeană de Justiţie, for care a mai sancţionat alte două state membre, Ungaria şi Polonia pentru acelaşi motiv.

Aderarea de la 1 ianuarie a fost de asemenea, prefaţată de o serie de probleme care au obligat Comisia Europeană să monitorizeze în continuare România.

Justiţia şi afacerile interne este unul dintre domeniile unde avertismentele sunt încă valabile.

Pe lângă faptul că instanţele nu au fost suficient reformate iar rezultatele în lupta cu corupţia sunt considerate irelevante, un alt motiv de nemulţumire la Bruxelles este neadoptarea legii de înfiinţare a Agenţiei de Integritate, agenţie care ar urma să verifice averile demnitarilor.

Legea, adoptată de Camera Deputaţilor într-o formă care nu-i mai permite să-şi mai atingă scopul, potrivit declaraţiei iniţiatorului - ministrul justiţiei Monica Macovei, se află acum la comisia pentru drepturile omului din Senat.

Probleme rămân în continuare şi pe domeniul agricultură.

Cea mai gravă se referă la agenţiile de plăţi, instituţii care se vor ocupa cu gestionarea fondurilor venite de la Uniunea europenă.

Ele au fost recent, acreditate parţial, pentru a putea fi declarate funcţionale, însă, aşa cum declara comisarul european Leonard Orban, autorităţile trebuie să mai lucreze mult până ce acestea vor capăta experienţă, temerea sa fiind că România ar putea pierde sume consistente din fondurile comunitare.

Însă, prima impresie a fost creată, probabil, de controversele legate de desemnarea comisarului european pentru România în persoana economistului Varujan Vosganian.

Ajuns la Bruxelles, acesta fost nevoit să se întoarcă, însuşi preşedintele Comisiei Europene nefiind de acord cu numirea lui pe post, în urma acuzaţiilor care i s-au adus în presă, printre care posibila lui colaborare cu Securitatea.