Liderului Venezuelei, Hugo Chavez, alături de preşedintele brazilian Lula da Silva

Din acesta fac parte Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay şi, de anul trecut, Venezuela. Atenţia este îndreptată asupra liderului de la Caracas, Hugo Chavez, care a anunţat recent un val de politici de stânga, ceea ce i-a făcut pe unii comentatori din regiune să exprime dubii privind soarta democraţiei în Venezuela.

Şi vineri, în cea de-a doua zi a reuniunii, persistă numeroase întrebări legate de rolul regional al Venezuelei în Mercosur. Hugo Chavez s-a referit joi, cu calm, la necesitatea integrării economice a Americii Latine, spunând că nu doreşte să învenineze reuniunea Mercosur cu ideologie.

Însă câteva momente mai târziu tot el vorbea despre necesitatea reformării acestui bloc comercial şi cea decontaminării de neoliberalism - o referire directă la politicile de piaţă liberă promovate de Washington.

Programul Venezuelei de realizare a aşa-numitului "socialism al secolului 21" a creat controverse în regiune, în condiţiile în care unii comentatori atrag atenţia asupra periculoasei concentrări a puterii în mâinile preşedintelui Venezuelei.

Îngrijorări

Când demara summit-ul de la Rio, la Caracas, parlamentul aproba o lege care permite preşedintelui să guverneze prin decret. Acest lucru a ridicat întrebări stânjenitoare asupra capacităţii Venezuelei de a îndeplini standardele Mercosur în materie de democraţie.

Ministrul de externe brazilian Celso Amorim crede însă că dialogul cu Caracasul este preferabil izolării. "Când oamenii mă întreabă dacă Mercosur trece printr-o criză, le raspund că Mercosur nu mai aparţine guvernelor, ci societăţii şi indivizilor. Aceştia nu vor permite ca procesul integrării să se oprească", spune el.

Suporterii lui Hugo Chavez nu uită să sublinieze la rândul lor că acesta a fost ales cu votul majorităţii populaţiei.

Chiar şi aşa, summit-ul de la Rio este marcat de tensiuni de profunzime, diferenţele ideologice între participanţi fiind evidente.