Roxana Lăzărescu

Conflictele dintre Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au marcat însă perioada de după alegerile din 2004, când cei doi au ajuns la putere.

Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat în funcţia de premier pe Călin Popescu Tăriceanu pe 22 decembrie 2004.

Dincolo de argumentele politice, Traian Băsescu a invocat seriozitatea şi onorabilitatea.

O lună mai târziu, în ianuarie, partenerii de campanie s-au aflat pe poziţii divergente.

Preşedintele era nemulţumit de negocierile pentru formarea guvernului, la care a fost cooptat şi Partidul Conservator, fost aliat al PSD şi a dorit alegeri anticipate pentru ca noul cabinet să obţină altfel majoritate parlamentară şi să scăpe astfel de ceea ce a numit soluţia imorală.

Premierul a continuat negocierile şi a format guvernul alături de PC - şi a invocat problemele urgente care trebuiau rezolvate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În vara lui 2005, partidele din Alianţa la guvernare păreau să fi ajuns la un consens în privinţa organizării de alegeri anticipate - prilejul s-a oferit în momentul în care Curtea Constituţională a respins pachetul de legi privind reforma în justiţie.

Călin Popescu Tăriceanu s-a răzgândit însă în câteva săptămâni. Şeful guvernului invocă situaţia grea provocată de inundaţii.

În noiembrie, în urma unor dezvăluiri ale consilieului prezidenţial pe atunci, Elena Udrea, preşedintele recunoaşte că procurorul general din acea vreme, Ilie Botoş l-a informat că primul-ministru Tăriceanu l-a sunat în legătură cu dosarul în care era cercetat preşedintele grupului Rompetrol, Dinu Patriciu, un apropiat al premierului.

Deşi declarase iniţial că nu avea cunoştinţă de un astfel de telefon, preşedintele Băsescu a declarat că gestul premierului a fost incorect.

La începutul anului trecut, la şedinţa de bilanţ a Ministerului de Interne, şeful statului le-a vorbit poliţiştilor despre "mafia ajunsă pe masa guvernului".

În martie un nou motiv de divergenţe între Palatul Victoria şi Cotroceni - pachetul de legi privind siguranţa naţională, conceput de experţii de la administraţia prezidenţială.

Premierul contestă prevederile şi cere puteri reduse pentru agenţii serviciilor de informaţii, transferarea unor servicii speciale sub subordinea guvernului şi chiar desfiinţarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condus de şeful statului.

În aprilie, preşedintele declară într-o emisiune televizată că regretă că l-a desemnat pe Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de prim-ministru.

În lunile care au urmat, divergenţele pe marginea organizării serviciilor de informaţii au continuat. Şi au culminat cu numirea în fruntea Serviciului Român de Informaţii a reprezentantului PSD, George Maior. Premierul s-a arătat dezamăgit.

Numirea a venit după ce o şedinţă CSAT anterioară acestei date a respins propunerea PNL de retragere a trupelor româneşti din Irak.

Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu s-a contrazis din nou în urmă cu doar câteva săptămâni - când premierul a anunţat componenţa comisiei de privatizare a uzinelor Daewoo Craiova, din care făceau parte, miniştrii PNL şi PD.

Şeful statului a declarat că membrii guvernului nu ar trebui să facă parte din astfel de comisii, de unde primesc pentru consultanţă, sume mari de bani, însă premierul a replicat că este nevoie ca de astfel de probleme să se ocupe specialişti cu experienţă....