BBCRomanian.com

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, producătorii români trebuie să respecte norme suplimentare privind securitatea alimentară, atât pentru produsele care vor fi vândute pe piaţa europeană, cât şi pentru cele vândute pe piaţa internă. De altfel, secutitatea alimentară este una din condiţiile importante pe care România a trebuit să le îndeplinească în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, condiţie care - odată neîndeplinită - ar fi putut activa aşa numita clauză de salvgardare.

Peste trei zile va intra în vigoare un ordin al Autorităţii Sanitar Veterinare care stabileşte în ce condiţii pot fi vândute de către micii producători produsele de origine animală.

În mare, sunt reguli valabile şi până acum - care se referă la igiena animalului, a locului unde se produce marfa respectivă, la locul unde e depozitată şi aşa mai departe.

Restricţii apar la cantitatea care trebuie realizată de către micii producători şi la locul unde aceştia îşi pot vinde mârfurile, circulaţia - transportul - acestora fiind mult mai drastic controlat.

În România, peste 50% din consum are la bază aşa numitul schimb direct. Cu alte cuvinte, românii preferă să cumpere, o bucată de brânză, de exemplu, mai degrabă din gospodăria unui ţăran decât de la un magazin.

E mai simplu, mai rapid, se poate tocmi la preţ şi, în plus, există mentalitatea că brânza, laptele sau iaurtul făcute "în casă" sunt mai gustoase şi mai naturale.

În Uniunea Europeană există prevederi diferite privind zona în care micii producători pot să-şi vândă mârfurile.

În Franţa, de exemplu, aceştia au voie să vândă produsele făcute în gospodărie pe o rază de 80 de kilometri. În România - numai în judeţul de care aparţin.

De asemenea, potrivit unei hotărâri de guvern, în termen de 6 luni, ţăranii trebuie să aleagă în ce regim vor să producă: pentru consum familial sau pentru comerţ - inclusiv pe piaţa externă.

Dacă aleg prima variantă - nu trebuie să schimbe mai nimic din condiţiile în care produc acum.

Dacă optează, însă, pentru cea de-a doua - trebuie să facă o serie de investiţii, ca să îndeplinească normele europene, având în vedere controlul strict de pe piaţa europeană.

Dealtfel, comerţul între statele membre este serios influenţat atunci când apar anumite boli la animale. Iar ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu gripa aviară este un exemplu.

Însă, exportul de carne de pasăre de pe tot teritoriul ţării va fi reluat - potrivit preşedintelui Autorităţii sanitar veterinare, Marian Avram - de mâine.

Pesta porcină, rămâne, însă, o problemă. Cu sprijinul Uniunii Europene se continuă vaccinarea împotriva pestei şi de abia din 2008 se va pune problema exportului de carne sau produse din carne de porc.