Ministrul de externe Mottaki a avertizat că 'anti-semitismul e un fenomen occidental'; se relatează că o parte dintre invitaţii de la Teheran sunt negationişti cunoscuţi

Autorităţile iraniene au convocat o conferinţă pe tema Holocaustului. Ea durează două zile şi faptul că pune sub semnul întrebării utilizarea camerelor de gazare de către regimul nazist pentru a-i ucide pe evreii din Europa a provocat revoltă în plan internaţional.

Ministrul de externe al Iranului Manouchehr Mottaki a declarat că scopul conferinţei nu ar fi acela de a nega sau confirma Holocaustul ci de a invita conferenţiari care nu-şi pot susţine vederile în Europa.

Negarea Holocaustului se pedepseşte penal în multe state europene.

De ce ar dori, acum, guvernul iranian să ridice întrebări despre fapte istorice considerate dincolo de orice dispută aproape pe întreaga planetă? Şi ce semnificaţie are Holocaustul în istoria Europei?

Trecutul - pus în slujba politicilor prezentului

Holocaustul e numele dat uciderii în masă a în jur de 6 milioane de evrei de către regimul nazist - în timpul celui de-al doilea război mondial; cuvântul vine din grecescul "holokauston" - "ardere până la capăt".

Ţinte ale unei politici de exterminare au fost şi alte minorităţi - etnice, precum romii - sau sexuale - precum homosexualii.

	Preşedintele Ahmadinejad a acuzat Israelul că ar 'face negoţ cu mitul Holocaustului'

Însă, de obicei, termenul de Holocaust e perceput ca referindu-se la experienţele prin care au trecut evreii, în urma eforturilor pe care un stat modern le-a făcut pentru a elimina un întreg popor de pe faţa pământului, prin ceea ce atunci s-a numit "Soluţia Finală".

Regimul nazist a pus la punct un sistem de ucidere industrializat; multe dintre victime au fost duse în camere de gazare, iar cadavrele au fost apoi arse în crematorii.

Peste tot în lume acestea sunt considerate fapte indisputabile. Unele dintre clădirile lagărelor de exterminare - precum Auscwitz-ul, de pildă - continuă să existe. Există mărturiile supravieţuitorilor şi ale unora dintre paznicii deţinuţilor. Există, apoi, dovezile prezentate în faţa Tribunalului de la Nurenberg şi un mare număr de cărţi consacrate detaliilor Holocaustului.

Aşa încât conferinţa consacrată Holocaustului în Iran sfidează faptele istorice stabilite.

Există, ce-i drept, şi în America şi în Europa, marginali ai vieţii academice şi politice care fie neagă aceste fapte, fie le diminuează scara. Unii dintre aceştia au fost acum invitaţi la Teheran spre a lua parte la prezenta conferinţă.

Miza acesteia e însă, probabil, alta: nu-i vorba de o conferinţă despre istorie şi trecut ci despre politicile prezentului. Iar Iranul doreşte să-şi delegitimeze marele adversar - Israelul - şi e limpede că priveşte Holocaustul ca pe unul din factorii-cheie ai creării unui stat evreiesc.