După numărarea voturilor din 62 la sută din secţii, Ortega are 38,5 la sută din voturi, urmat de cei doi candidaţi de dreapta, Eduardo Montealegre, cu 30,9 la sută şi Jose Rizo, cu 22,9 la sută.

Pentru ca un candidat să fie ales din primul tur, el trebuie să întrunească minimum 40 la sută din voturi, sau minimum 35 la sută şi un avans de minimum 5 procente faţă de următorul clasat.

Anul acesta, Daniel Ortega, care a renunţat la limbajul marxist şi l-a îmbrăţişat pe Dumnezeu, profită pentru prima oară în 16 ani de scindarea dreptei.

În 2001 Ortega a obţinut 42 la sută din voturi, dar preşedinte a fost ales candidatul dreptei unite, Enrique Bolanos, cu 56 la sută.

Daniel Ortega a mai fost învins şi în alegerile prezidenţiale din 1990, de Violeta Chamorro, şi în 1996 de Arnoldo Aleman.

Adversarii nu cred în schimbarea la faţă a lui Ortega

Ortega nu s-a schimbat, are aceeaşi prieteni: Castro, Gaddafi, Chavez şi Bin Laden. Eduardo Montealegre, principalul contracandidat al lui Daniel Ortega

Administraţia de la Washington a ameninţat că în cazul unei victorii a lui Oretga Statele Unite vor întrerupe ajutoarele pentru această ţară din America Centrală.

Daniel Ortega se prezintă acum ca un politician schimbat, care a renunţat la retorica marxistă a anilor '80, dar adversarii săi nu acceptă această metamorfoză.

"Ortega nu s-a schimbat, are aceeaşi prieteni: Castro, Gaddafi, Chavez şi Bin Laden", spune Eduardo Montealegre.

Statele Unite se tem că Ortega s-ar putea alia cu alţi lideri cu discurs anti-american din America Latină, precum Fidel Castro, din Cuba, Hugo Chavez, din Venezuela şi Evo Morales din Bolivia.

Dar Jaime Morales, candidatul la vicepreşedinţie al lui Ortega, fostul luptător al gherilelor "contra" - antisandinişti finanţaţi de Washington în anii '80 - devenit acum aliatul fostului său duşman, spune că e regretabilă ingerinţa Statelor Unite în politica internă a unei ţări mici şi prietenoase.