Saddam Hussein, protestând în timpul pronunţării verdictului

Totuşi, ar putea fi în cele din urmă doar un alt eveniment dintr-o serie care indică haosul în care se prăbuşeşte Irakul.

Importanţa sa pe termen lung este considerată relevantă mai ales în ceea ce priveşte viitorul instituţiilor internaţionale care au ca scp pedepsirea celor vinovaţi de represiuni guvernamentale.

Impact incert, în Irak

Pare puţin probabil ca verdictul să influenţeze nivelul violenţelor, alimentate de atacurile jihadiste, insurgenţa naţionalistă, conflictele religioase şi rivalităţile din interiorul miliţiilor. Acestea sunt prea puternic înrădăcinate în societatea irakiană, pentru a putea fi eradicate de un eveniment singular.

Supravieţuitorii şi rudele celor 148 de victime de la Dujail vor fi oarecum satisfăcute pentru că li s-a făcut dreptate.

Mărturiile folosite în proces au fost indubitabile. Sătenii din Dujail au povestit cum au fost torturaţi şi au relatat în amănunt acţiunile de răzbunare ale fostei puteri.

Fostul lider irakian a spus că avea alte lucruri mai importante pe agendă decât să fie preocupat de acţiunile subordonaţilor săi.

Procesul a stabilit existenţa unei structuri de comandă la vârf, care a ordonat masacrul.

Un aspect important al procesului a fost acela că a fost instrumentat de irakieni, spre deosebire de cele privind Ruanda sau fosta Iugoslavie.

Critici

Unele organisme internaţionale au pus sub semnul întrebării calitatea actului de justiţie din Irak.

Amnesty International consideră că procesul a fost influenţat politic. În plus, a fost imposibil de asigurat securitatea participanţilor. Trei avocaţi ai apărării au fost ucişi.

Procesul lui Saddam face parte dintr-o serie de acţiuni prin care comunitatea internaţională stabileşte organisme care pot fi folosite împotriva regimurilor represive.

Acesta stabileşte tendinţa ca procesele să fie instrumentate, pe cât posibil, în ţara unde au avut loc acţiunile de represiune, lucru care nu a fost posibil în Ruanda sau fosta Iugoslavie.